Sâmbătă, 15 ianuarie, de la ora 10:00, în ziua celebrării Zilei Culturii Naţionale, aflate sub semnul aniversării naşterii lui Mihai Eminescu, Daniela Zeca Buzura a avut un invitat special: criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu.
Celebrarea Zilei Culturii Naţionale desfăşurate sub semnul aniversării naşterii lui Mihai Eminescu are loc anual pe 15 ianuarie. De fiecare dată gândul zboară nu numai la POET ci şi la ce înseamnă el pentru contemporanii noştri.
Cu detaşarea potrivită am revăzut o ediţie de colecţie ’’Mic Dejun cu un Campion’’ la care invitat de onoare a fost criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu, un prieten fără egal al emisiunii noastre care are calitatea de a fi nu numai un cercetător mai mult decât meticulos, ci şi un scriitor cu har şi un povestitor aşişderea.
Telespectatorii TVR 2 pot urmări sâmbătă, 15 ianuarie, de la ora 10:00, o ediţie de colecţie "Mic Dejun cu un Campion".
Răsfoind una dintre paginile revistei apărute sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, mi-a atras atenţia un citat – dintre multe altele, la fel de revelatoare ce s-ar putea extrage din scrierile marului poet -: ’’Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba este stăpâna noastră’’. O convingere plină de semnificaţii în contextul în care la sfârşitul anului trecut s-a anunţat că în ultimii 16 ani, nu mai puţin de 3.600 de cuvinte noi au intrat oficial în vocabularul limbii române. Nimic grav, doar dacă acestea nuanţează sau definesc, bogata zestre de semnificaţii pe care limba română o poate ilustra.
În 2018, de anul Centenarului când l-am avut ca oaspete pe Alex Ştefănescu, tocmai ieşise de sub tipar primul volum dintr-un îndrăzneţ şi cuprinzător proiect: reinterpretarea lui Eminescu prin prisma lupei de cercetător a lui Alex Ştefănescu, cunoscut fiind pentru interpretările sale nonconformiste şi surprinzătoare.
"Eminescu, POEM cu POEM. La o nouă lectură’’ apărut la Editura All, în 2017, completat în 2019 cu ’’Eminescu, POEM cu POEM. La o nouă lectură. Postumele’’ incită la o discuţie revelatoare despre POET, într-un fel cu totul diferit. Pentru că asta face Alex Ştefănescu în cărţile sale, mărturisind în stilul său hâtru şi serios în acelaşi timp că ’’Mi-ar fi părut rău să mor şi să nu fi scris despre Eminescu’’.
Aşadar, o intreprindere temerară ce merită tot respectul, la care a lucrat apropape patru ani, menită a scoate la lumină nu numai cele ştiute dar şi cele necunoscute despre Eminescu, creaţia lui literară, filozofică sau jurnalistică dar şi detalii despre viaţa, iubirile şi miturile ce se leagă de personalitatea acestuia.
În momentul lansării primului său volum, Alex Ştefănescu recunoştea că ceea ce l-a preocupat în această nouă analiză n-a fost nepărat o interpretare mai originală decât aceea a iluştrilor săi înaintaşi (George Călinescu, Tudor Vianu, Nicolae Manolescu ş.a). Chiar sublinia observaţia că: ’’tocmai dorinţa de originalitate i-a făcut pe mulţi exegeţi să se îndepărteze de textul eminescian. Aşa s-a ajuns la consideraţii critice cu totul străine de poeziile lui Eminescu... Prin acest volum, Alex Ştefănescu reuşeşte, în primul rând, să ne convingă să citim încă o dată, cu mare atenţie, poeziile lui Eminescu’’. (Sursa: Editura All)
Ceea ce l-a pasionat pe Alex Ştefănescu a fost lecturarea într-o cheie necunoscută până acum. Iar ceea ce l-a determinat să implice într-un astfel de proiect ambiţios a fost pe de-o parte plăcerea personală pentru lectură, pe care o cultivă de când se ştie şi, pe de altă parte, dificultatea cu care se confruntă tinerele generaţii în descifrarea poeziei eminesciene. Astfel, pornind de la abordarea limitată din manualele şcolare, poate de la inapetenţa profesorilor pentru subiect, de multe ori chiar de restricţiile noilor programe de învăţământ dar şi de la bunul său obicei de a se întâlni cu tinerii, Alex Ştefănescu, a sezizat că lipseşte ceva important. Lipsesc din ce în ce mai mult ’’instrumentele’’ înţelegerii poeziei, iar analiza limbajului metaforic şi filozofic nu mai este la îndemâna oricui.
În aceste cărţi, Alex Ştefănescu a dorit să descifreze magia versurilor eminesciene devoalând, din perspectiva sa, mijloacele prin care poetul scria. Iar în decursul celor patru ani de cercetări, el a descoperit că ’’părţi considerabile din poemele eminesciene sau chiar poeme întregi n-au fost examinate şi comentate niciodată de criticii şi istoricii literari’’, astfel încât includerea lor în aceste volume este chiar o premieră. (Sursa: Editura All).
Din acest demers face parte şi fragmentul din ’’Călin’’ (file din poveste) de Mihai Eminescu, o poezie publicată pentru prima dată în revista ’’Convorbiri literare’’ la 1 noiembrie 1876 pe care Alex Ştefănescu o descifrează pentru noi şi de ale a cărei versuri ne vom bucura în interpretarea sensibilă a actorului Constantin Lupescu.
După o atare conversaţie în compania Danielei Zeca Buzura, o scriitoare preţuită mult de invitatul nostru, acesta a ţinut neapărat să ne adreseze un mesaj, mai ales celor mai tineri: ’’Un om real a creat o operă de o valoare neverosimilă. Şi a avut ca mijloc de exprimare o limbă pe care noi, azi, o vorbim atât de prost! Poate învăţăm ceva de la el. Sau poate ne dăm seama, măcar, că suntem în stare să realizăm ceva extraordinar, dacă unul de-al nostru a făcut-o cândva’’.
TVR2: Sâmbătă, 15 ian. 2022,ora 10:00
Reluare: Luni, 17 ian. 2022, ora 08:00
TVR3: Duminică, 16 ian. 2021, ora 7:55
TVRi: Sâmbătă, 15 ian. 2022, ora 8:00
TVRM: Sâmbătă, 15 ian. 2022, ora 7:00
Emisiunea POESIS, ajunsă astăzi la cel de-al XIII-lea sezon cuprinde un portofoliu bogat de poezii rostite de actori îndrăgiţi sau de poeţi şi scriitori contemporani. De altfel, acest proiect a debutat sub semnul lui Eminescu prin recitarea poemului ’’Odă’’ (în metru antic) de actorul Mircea Albulescu, într-un spectacol din 1989 la comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.
’’Să ne aducem pururi aminte de Mihai Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. În viaţa lui scurtă, a dus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi. A îmbogăţit ritmul, rima şi expresia artistică. A dat cuvintelor simple, valori noi şi armonii surprinzătoare, sentimentelor, adâncime unică, viziunilor, orizont nemărginit’’ – aprecia Mihail Sadoveanu într-unul dintre cele mai vechi programe culturale ale Televiziunii Române, emisiunea ’’Scriitori şi poeţi români vorbind despre Eminescu’’ (Arhiva de Aur TVR, 1965).
Momentele poetice din creaţia eminesciană ce ilustrează Ziua Culturii Naţionale la TVR2:
- ora 9:55 ADELA MĂRCULESCU – ’’O, rămâi...’’
Poezie publicată pentru prima dată în revista ieşeană ’’Convorbiri Literare’’,
1 februarie 1879
- ora 11:55 GHEORGHE COZORICI – ’’Scrisoarea a III-a’’ - fragment
Poezie publicată în revista ’’Convorbiri Literare’’, 1 mai 1881
- ora 12:55 LEOPOLDINA BĂLĂNUŢĂ – ’’Şi dacă...’’
Poezie publicată în revista ’’Familia’’, 13/25 noiembrie 1883
- ora 17:15 ION CARAMITRU – ’’Glossa’’
Poezie publicată în volumul ’’Poesii’’, Ediţia Maiorescu, decembrie 1883
Un articol de Ileana Ploscaru Panait
