Proiect al artistului vizual Gheorghe Dican, această creație monumentală contemporană îmbină rafinamentul artistic cu o varietate simbolistică aparte și are menirea de a transmite privitorului o emoție estetică profundă. O nouă ediție “Lumea de aproape”, marți, 19 mai, de la ora 17:30, la TVR 3.
Județul Vâlcea se bucură de o salbă întreagă de mănăstiri care împodobesc pământul de secole, dar și de alte obiective turistice mai vechi sau mai noi, care ne încântă cu frumusețea lor și care rămân mărturie generațiilor următoare. Printre acestea, se evidențiază ca expresie a modernității, cupola vitraliu a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, o emblemă a orașului.
A fost construită la începutul anilor 2000, iar autorul și echipa sa au aplicat o metodă modernă de tip decorativ care a transformat acoperișul într-o minunată cupolă, iar acum, biblioteca arată ca o veritabilă catedrală spirituală a cărții și culturii.
Biblioteca de la Râmnicu Vâlcea este proiectată de arhitectul Alexandru Mulțescu din Pitești, un arhitect care a proiectat și Biblioteca Județeană din Pitești. Biblioteca Județeană din Râmnicu Vâlcea este practic o clonă a acelei biblioteci.
Figură recunoscută a culturii vâlcene, Gheorghe Dican a reușit să-i convingă pe arhitecți, constructori, Consiliul Județean Vâlcea ca acest acoperiș al bibliotecii să fie înlocuit cu o minunată cupolă, astfel încât biblioteca să arate ca o catedrală a cărții și culturii.
Este dintr-o sticlă colorată manual, cu o tehnică experimentată pentru prima data. Vitraliile nu sunt des întâlnite și nu pe suprafețe foarte mari în bisericile și mănăstirile din spațiul românesc, spre deosebire de cele existente în lăcașurile catolice din Occident.
În cazul cupolei bibliotecii din Vâlcea, autorul și echipa sa au folosit o metodă modernă, de tip decorativ.
Pentru cel ce pășește prima dată în interiorul Bibliotecii Județene din Vâlcea și ajunge cu privirea spre cupolă, impresia este că acele bucăți de sticlă colorate sunt curbate. Este o iluzie optică, pentru că nu este curbată, este fațetată. Sunt module drepte, dar așezate într-o formă încât creează senzația că este curbată. Lucrul acesta insuflă un sentiment aparte privitorilor.
Cupola are peste 140.000 de piese asamblate pe o suprafață de aproape 150 de metri pătrați și 168 de module care au fost realizate prima dată în atelier și transportate cu mare grijă la bibliotecă. Apoi au fost îmbinate ca un puzzle, după o schiță care a compus o imagine minunată. După aproape un an, întregul proiect a fost finalizat. Și trebuie să spunem că, fiind totuși o clădire înaltă, montarea acestor vitralii se făcea la o înălțime foarte mare. Câteva luni a durat montajul, pentru că procesul a fost extrem de complicat. În primul rând, trebuia lucrat cu vitraliile cu mare atenție, pentru că puteau să se spargă.
Sticla colorată asigură designul întregului ansamblu. Dar pentru a fi asamblată, montată și expusă a mai fost nevoie și de alte componente, care au completat această lucrare monumentală a orașului Râmnicu Vâlcea. Este vorba de cositor plumb, sticlă colorată manual, sticlă catedrală, sticlă care conține pigmenți care sunt rezistenți la ultraviolete și care nu se decolorează odată cu trecerea timpului.
Acesta este de fapt marele avantaj al vitraliilor, pentru că sticlă pictată poate să facă oricine. Vitraliul, s-a dovedit în timp, că nu este atacat de nimic. Culoarea nu se decolorează și ultravioletele nu atacă pigmenții care sunt în componența sticlei. Componența acestei cupole vitraliu este realizată astfel încât să desăvârșească estetica lucrării și, nu în ultimul rând, să asigure susținerea sa în condiții de siguranță, având în vedere că greutatea ei însumează câteva tone.
Fiecare fațetă are în componența sa vitraliul propriu-zis, dar și două geamuri de protecție interior și exterior, care sunt duplex, fiecare dintre geamuri având câte trei milimetri și în interior o folie de rezistență ca la mașini.
Vitraliul este așezat la o înălțime de circa 30 de metri de baza edificiului și poartă denumirea „Facerea Lumii”. În concepția autorului, Gheorghe Dican, are ca simbolistică primele manifestări ale creației divine: aerul, focul, pământul și apa, reprezentarea principalelor tipuri de scriere cunoscute, lumea astrelor, a semnelor geometrice, iar motivul central al cupolei îl reprezintă discul solar.
Gheorghe Dican
Ne aflăm în Casa Cărții și evident că în compoziția mea am cuprins elemente care amintesc de cultură, care amintesc de scrieri, care amintesc de traseul pe care lumea l-a parcurs de la omul de Neanderthal până la omul de astăzi, care folosește inteligența artificială în mod curent. Avem pe margine douăsprezece module sub formă de oval, care reprezintă tot atâtea tipuri de scrieri care au marcat într-un fel sau altul istoria civilizației umane, începând de la scrierea sanscrită cuneiformă, scrierea egipteană, feniciană. Pe unul dintre module am pus, în ciuda faptului că povestea este controversată din punct de vedere științific, și celebrul alfabet de la Tărtăria, pentru că am considerat că este normal să aducem ceva și din cultura noastră. De asemenea, numărul modulelor are și el o semnificație. Doisprezece reprezintă o cifră care are o anumită simbolistică. Doisprezece este un simbol al perfecțiunii și al ordinii cosmice. În religie, cel puțin în religia creștină, doisprezece înseamnă cei doisprezece apostoli. Sunt o grămadă de semnificații, de simboluri și de sensuri care pot fi decriptate, decodificate din compoziția aceasta. Un alt aspect semnificativ al acestei cupole este cromatica bine aleasă, în consens cu tema, dar are și o particularitate aparte, se modifică în funcție de lumina solară și de orele zilei.
Și nu întâmplător, această cupolă-vitraliu gigant a bătut un record mondial omologat, care îi face pe curioși să vină să o vadă la fața locului. Academia Recordurilor Mondiale din America a considerat-o cea mai mare cupolă sub formă de vitraliu din lume.
Datorită acestei cupole, Biblioteca Județeană a intrat în lista unui circuit turistic român și internațional, iar numărul celor care vin special aici să vadă lucrarea crește de la an la an. Va traversa timpul alături de colecțiile de carte vechi și noi aflate în patrimoniul bibliotecii cu care se identifică, devenind un simbol al continuității și al cunoașterii.
Vă recomandăm o nouă ediție “Lumea de aproape”, marți, 19 mai, de la ora 17:30, la TVR 3, și online pe TVR+.
Ediţiile emisiunii pot fi vizionate pe siteul TVR Craiova.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
Ediția a fost difuzată în premieră, în 20 aprilie 2026, la TVR Craiova.
***
Realizator: Simona Carauleanu
Cameramani: Sorin Galiceanu, Sebastian Mungiu
Editor imagine: Lucian Popa
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR Craiova
