Fizicianul Bogdan Antonescu, specializat în cercetarea climei, arată, într-un interviu pentru tvr.ro, că, în prezent, valurile de căldură sunt mult mai frecvente față de acum 30 sau 50 de ani. Omul de știință atrage atenția că schimbările climatice nu aduc noi fenomene, ci le schimbă frecvența și intensitatea.
Republicăm acest text realizat în august 2024, pe tema valurilor de căldură, în condițiile în care România se confruntă cu o serie de avertizări privind temperaturile ridicate, încă de la începutul verii.
În această perioadă, regiunea Balcanilor se confruntă cu un val de căldură intens și prelungit, cu un maxim între 21 și 26 iulie 2025. Abaterile de temperatură față de media 1991-2020 vor depăși pe alocuri +8 până la +10°C, arată fizicianul Bogdan Antonescu, într-o analiză publicată pe infoclima.ro.
„Europa este prinsă într-un tipar de vreme „de blocaj”, în care un dom de aer foarte cald, din nordul Africii, stă deasupra continentului ca un capac și nu se mai deplasează, iar la niveluri mai joase o zonă de presiune ridicată din Atlantic (Anticiclonul Azoric) aduce aer mai rece din nord-vest spre centru.
Acest aer rece, coborând, deplasează aerul tropical înspre sud-estul Europei, inclusiv peste România, astfel că la circa 1.500 m altitudine temperaturile ajung pe la 24°C, foarte ridicate pentru acel nivel, și asta se traduce la sol prin caniculă intensă și persistentă”, potrivit articolului citat.
De asemenea, vara lui 2024 a fost cea mai caldă din toate verile măsurate vreodată, a anunțat, la finele anului trecut, serviciul european pentru climă Copernicus.
-------------
În opinia cercetătorului Bogdan Antonescu, românii sunt mai deschiși să adopte obiceiuri mai prietenoase cu mediul, însă nu s-a atins încă o masă critică, pentru a se putea produce o schimbare la nivel de țară.
TVR: Sunt voci sceptice care susțin că „nu există încălzirea globală” și că „verile erau la fel de calde și acum 30 de ani”. Cum le răspundem așa încât să conștientizeze că problemele de mediu chiar există?
Bogdan Antonescu: Răspunsul simplu este că verile erau la fel de calde și acum 30 de ani, însă frecvența de apariție a unei veri calde de acum 30 de ani era, poate, odată la 30 sau 50 de ani, dar noi acum avem o frecvență mult mai mare decât în trecut pentru aceste valori.
Și în trecut am avut valori ale temperaturii de 40 de grade, peste 40 de grade, dar acestea apăreau mult mai puțin frecvent față de perioada actuală. Din nou: schimbările climatice nu aduc noi fenomene, valorile de căldură nu sunt aduse de schimbările climatice, tornadele, grindina de mari dimensiuni, ci sunt fenomene care apar în mod normal, însă, în trecut, ele erau mult mai puțin frecvente, față de ceea ce se întâmplă acum, pentru că acum avem semnalul puternic care vine dinspre partea de schimbări climatice.
Citiți prima parte a interviului cu Bogdan Antonescu aici: Noua normalitate - Vom avea valuri de căldură din ce în ce mai lungi și mai frecvente
Nu negăm că lucrurile acestea existau și în trecut sau că temperatura medie la nivel global a fost mai mare în trecut, dar ce vedem acum este o accelerare care nu apare deloc la scară de timp foarte mare, dacă mergem în urmă, nu vedem o accelerare așa de mare - cel puțin, nu în ultimii poate 2.000 de ani până la 100.000 de ani și atunci este clar că încălzirea globală există și impactul este ceea ce vedem în viața de zi cu zi: de altfel, raportul IPCC (The Intergovernmental Panel on Climate Change, organism ONU, n.r.) spune foarte clar că schimbările climatice modifică clar caracteristicile valurilor de căldură, deci acestea se bazează pe dovezi științifice, pe analize adunate din diferite colțuri ale lumii, este o observație făcută în aproape toate regiunile lumii. Au mai fost și în trecut, dar frecvența și intensitatea sunt mai mari acum și, în plus, este și partea de lungime a unui val de căldură.
Ce vedem acum este o accelerare a fenomenelor extreme, care nu apare la scară mare de timp, cel puțin nu în ultimii 2.000 până la 100.000 de ani
TVR: Știm că încălzirea globală a depășit 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustraiale. Din punctul dvs. de vedere, România ia măsuri pentru a contribui la limitarea efectelor încălzirii globale? Dacă răspunsul este negativ, îmi puteți indica ce pași ar trebui să urmeze, în următorii ani, pentru a face acest lucru?
Bogdan Antonescu: Pentru a limita efectele încălzirii globale, trebuie să mergem la cauze. Pe de-o parte, este partea de adaptare la ce s-a modificat până acum, la temperaturile extreme pe care le vedem în prezent, iar parte este cauza problemei – deci reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră – aici apare o problemă, pentru că deja, de aici, lucrurile nu mai țin de sfera științifică. Din punct de vedere științific, știm că lucrurile acestea sunt adevărate, știm clar ce se întâmplă cu schimbările climatice, știm ce înseamnă și cum se produce un val de căldură și cum este influențat de schimbările climatice.
Apoi, intervine partea de politici: trebuie să reducem gazele cu efect de seră pentru a limita impactul schimbărilor climatice. Nu trebuie să depășim aceste 1,5-2 grade față de perioada preindustrială, dar aici intervine partea de politică, măsurile țin de partea politică și, înainte de începerea războiului din Ucraina, a existat, dacă vreți, un interes mult mai mare din partea politicului față de schimbările climatice. Acum, are prioritate partea de conflict la scară regională și atunci atenția nu este îndreptată spre partea de politici și ce ar trebui să facem în continuare.
Eu cred că nu facem suficient, asta este clar și cred că România nici nu prea conștientizează ce înseamnă schimbările climatice și care este impactul acestora. Și, din păcate, aud din ce în ce mai multe voci ale așa-zișilor „climatosceptici”, care vin cu absolut nici un fel de dovezi științifice și ale căror păreri, din păcate, sunt publicate pe site-uri destul de prestigioase.
Nu înțelegem acest lucru și poate acest eveniment prin care trecem acum, acest val de căldură, să ne atragă atenția că „uite ce se întâmplă”. Lunile acestea record, de care spuneați, faptul că ultimele 3-4-5 veri am avut încontinuu valuri de căldură, anul trecut a fost un an deosebit în ceea ce privește impactul valurilor de căldură, lucrurile acestea ar trebui să le conștientizăm mai bine și să încercăm prin vot, prin discuții cu clasa politică, să atragem atenția asupra acestui lucru care deja ne afectează pe toți și nu este un lucru care ține de generațiile următoare, evident ține și de ce vom lăsa generațiilor viitoare, dar schimbările climatice sunt un lucru care ne afectează acum și nu un lucru care ne va afecta peste câțiva zeci de ani.
Infografic realizat de Bogdan Antonescu. Sursa: climex.ro
---------------------
Puteți citi mai jos câteva studii științifice relevante despre valurile de căldură:
Future changes in heatwaves characteristics in Romania - Bogdan Antonescu, Dragoş Ene, Mihai Boldeanu, Simona Andrei, Luminiţa Mărmureanu, Cristina Marin & Răzvan Pîrloagă
A 41‐year bioclimatology of thermal stress in Europe - Bogdan Antonescu, Luminiţa Mărmureanu, Jeni Vasilescu, Cristina Marin, Simona Andrei, Mihai Boldeanu, Dragoş Ene, Alexandru Ţilea
---------------------
Ce pot face oamenii simpli pentru a proteja mediul
TVR: Ce măsuri pot lua oamenii simpli pentru a nu contribui la înrăutățirea situației? Din experiența dvs, apreciați că românii sunt deschiși la adoptarea unor obiceiuri mai prietenoase cu mediul?
Bogdan Antonescu: Văd din ce în ce mai mulți oameni preocupați de acest subiect, adică suntem mai deschiși la adopta obiceiuri mai prietenoase cu mediul, însă nu cred că am atins o masă critică – din nou, nu cred că conștientizăm cât de importantă este această problemă. În general, nici în România nu există această parte de educație în ceea ce privește schimbările climatice, de educație în ceea ce privește protejarea mediului, modul în care interacționăm cu mediul natural.
Sunt multe lucruri pe care le putem face în viața de zi cu zi: de la utilizarea de panouri solare la reciclare, la măsuri mai extreme – de exemplu, schimbări in dietă, consumul a mai puțină carne sau deloc – dar toate acestea sunt gesturi mici, dar care sunt foarte importante, pentru că odată ce atingi o masă critică poți să ai o influență mare asupra societății, dar aceste eforturi trebuie coordonate și aici mă întorc la întrebarea de dinainte cu contribuțiile la limitare – din nou, avem nevoie de partea aceasta de politică, de conștientizare și la nivelul nostru, ca indivizi, dar și la nivel politic, la scară mare, din partea factorilor de decizie a impactului schimbărilor climatice, pe care le resimțim în viața de zi cu zi și nu este o chestiune de viitor.
Pe Bogdan Antonescu îl găsiți și pe site-ul infoclima.ro, o rețea ce reunește specialiști în domeniul schimbărilor climatice.
Sursă foto principală: Shutterstock
