Finlanda și Regatul României au stabilit relații diplomatice la numai doi ani de la declararea independenței Finlandei, la 28 iunie 1920, în vremea Regelui Ferdinand I și a președintelui Kaarlo Juho Ståhlberg. Mică lecţie de istorie, cu ocazia vizitei regale în Finlanda. Sâmbătă, 13 iulie, la TVR 1, în noua ediţie „Ora Regelui”.
În urma invaziei rusești în Ucraina, multe țări și-au schimbat viziunea în ceea ce privește propria securitate. Este și cazul Finlandei, care ani de zile a fost o țară nealiniată, iar astăzi, în procedură de urgență, a devenit membru NATO.
Majestatea Sa Margareta nu a pierdut ocazia de a vizita noul nostru aliat, pentru a prezenta republicii scandinave perspectiva românească a pericolelor care pândesc frontul estic. Echipa TVR care a însoțit Familia Regală în vizita din Republica Finlanda ne spune povestea acestei vizite, într-o mică lecţie de istorie, sâmbătă, de la ora 14.30, la „Ora Regelui”, pe TVR 1.
În statul nord-european care a dublat frontiera Alianței Nord-Atlantice cu Rusia, prin aderarea sa, produsă la doar un an de la solicitare, Custodele Coroanei române a subliniat importanța Republicii Moldova și nevoia ca micul stat românesc de la est de Prut să fie susținut.
Vizita regală în Finlanda a țintit Parlamentul, Ministerul Afacerilor Europene, Camera de Comerț a Finlandei, Agenția europeană ECHA, conducerea orașului Tampere, o bază a aviației militare, dar și întâlniri emoționante cu diaspora românească.
Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au avut dialoguri cu profesori și studenți ai Universității din Tampere, precum și cu membrii Asociației România-Finlanda și ai Asociației de Prietenie Finlanda-România-Moldova prezenți la Muzeul Milavida.
Comandantul Bazei aeriene situate în Tampere-Prikkala și Șeful Statului Major au prezentat oaspeților regali activitățile piloților și echipamentele militare. Familia Regală i-a întâlnit de curînd pe militarii finlandezi și în România, la Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu unde iau parte la prima misiune NATO a țării lor, împreună cu partenerii din alte state.
În partea nordică a Mării Baltice, istoria finlandezilor apare zbuciumată, prin secolele al XII-lea și al XIII-lea, teritoriile lor fiind înghițite treptat de Regatul Suediei. Ulterior, spre secolul al XVIII-lea, războaiele dintre Suedia și Rusia au condus de două ori la ocuparea lor de către forțele ruse. Finlanda a devenit un mare ducat autonom în Imperiul Rus până la sfârșitul anului 1917, când a reușit să își câștige independența, profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică.
A fost un moment însemnat pentru destinul statului modern finlandez, ca și pentru întregul continent. În 1906, Marele Ducat al Finlandei adoptase votul universal, Finlanda fiind și primul stat al Europei care a dat dreptul cetățenilor săi de a candida pentru funcții publice.
URSS, vecinul său cu care avea încheiat un acord, a atacat-o din nou, în 1939, finlandezii pierzînd zece la sută din teritoriu, însă păstrându-și independența. În 1941, Finlanda și-a revendicat teritoriul, atacându-i pe ruși, numai că în 1944, armata roşie a spart frontul finlandez, făcându-l să se retragă la fosta frontieră. După război, linia de neutralitate strictă menținută de primul ministrru și mai apoi președintele Juho Kusti Paasikivi a făcut din Finlanda o ţară de tranziţie între Est şi Vest.
Pentru secolul al XX-lea, unul dintre cei mai mari oameni de stat ai lumii rămâne baronul Carl Gustaf Emil Mannerheim, singurul mareșal al Finlandei, ajuns al șaselea președinte al țării sale. Este considerat părintele Finlandei moderne, mai degrabă diplomat decât militar, deși a studiat la școli militare, a fost activ pe diverse fronturi și a primit mai multe decorații. Chiar și din partea României, i-a revenit Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, cea mai înaltă distincție militară de război a țării noastre. Fierberea continentului european, între războaiele și revoluțiile secolului trecut, este mai mult decât bulversantă.
Finlanda și Regatul României au stabilit relațiile diplomatice la numai doi ani de la declararea independenței Finlandei, la 28 iunie 1920, în timpul Regelui Ferdinand I și a președintelui Kaarlo Juho Ståhlberg.
În vremurile noastre, Familia Regală a României a sărbătorit centenarul independenței Finlandei, invitând la București diplomați finlandezi, și a făcut două vizite oficiale la Helsinki, cea de a doua fiind în decembrie 2006, când statul deținea președinția Consiliului UE, cu doar două săptămâni înainte ca țara noastră să intre în uniune.
Membră în marea familie europeană din anul 1995 și al Spațiului Schengen din 2001, Finlanda are ca limbi oficiale finlandeza și suedeza. Este în zona euro din 1999 și are un PIB pe cap de locuitor cu mult peste media UE, aflându-se pe locul al nouălea în Uniunea Europeană.
Echipa Televiziunii Române care a însoțit Familia Regală în vizita din Republica Finlanda ne dezvăluie o societate puțin cunoscută totuși de către noi, est-europenii, dar în care conaționali ai noștri s-au integrat și au obținut rezultate remarcabile. Nu e puțin lucru pentru că finlandezii declară că trăiesc în cea mai fericită țară din lume.
Emisiunea „Ora Regelui” se vede la TVR 1 – sâmbătă, 13 iulie 2024, ora 14.30, iar la TVR Internațional – sâmbătă, 13 iulie 2024, ora 16.00. TVR Moldova difuzează ediţia vineri, 19 iulie 2024, ora 0.00.
Director de imagine: Mihai Covrig
Editor de imagine: Nicolaie Cernat
Producător: Lidia Voicu
Realizator: Bogdan Șerban-Iancu
credit foto: romaniaregala.ro
