TVR Cultural lansează, în 13 februarie, campania „Brâncuși, sculptorul luminii”, dedicată unuia dintre cei mai mari artiști ai României.
În cadrul campaniei, care se va desfășura până în 19 februarie, ziua în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuși, acum 147 de ani, telespectatorii vor putea descoperi multiplele fețe ale artistului, poveștile din spatele fascinantelor sale lucrări, precum și poezii inspirate de opera sa.
Realizatoarea și producătoarea emisiunii „Brâncuși, sculptorul luminii” este Ileana Ploscaru Panait.
Mai jos, puteți citi despre programul primei zile a campaniei TVR Cultural, dedicată artistului.
„Brâncuşi, sculptorul ţăran”
- Luni, 13 februarie, ora 11.55, filler
Invitat: Barbu Brezianu – critic şi istoric de artă, expert al operei lui Constantin Brâncuşi
În Hobiţa Peştişanilor, într-o Oltenie mitică, avea să se nască în 1876, cel care avea să devină creatorul sculpturii moderne. Într-un sat în care mai mult de jumătate dintre locuitori poartă numele Brâncuşi, numai unul a devenit sinonim cu România: Constantin Brâncuşi. Oamenii locului îşi aduc aminte de el, rememorând întâmplări din copilărie.
Mai jos, puteți urmări imagini difuzate de TVR la împlinirea a 140 de ani de la nașterea sculptorului:
„Brâncuşi, sculptorul luminii”
- Luni, 13 februarie, ora 12.00, reluare: ora 06.00
- Marţi, 14 februarie, ora 01.00
„Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea, pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor”, obişnuia să spună Brâncuşi.
De luni, 13 februarie de la ora 12:00, la TVR Cultural veţi putea urmări „Brâncuşi, sculptorul luminii'', o emisiune polemică care vă invită să cunoaşteţi o altă faţetă a marelui artist. Este o emisiune spumoasă, de o subtilă ironie, un dialog lejer şi acid despre unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale spiritualităţii şi culturii româneşti: Constantin Brâncuşi.
„În 27 octombrie 2023, se vor împlini 85 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Tg. Jiu, care cuprinde „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului”. Un sit de sculptură monumentală unic, care nu a fost lipsit, nici atunci, şi, din păcate, nici acum, de neînţelegere şi de exces de imagine; iar recenta intervenţie abuzivă asupra Porţii Sărutului nu este decât o consecinţă a dezinteresului şi lipsei de profesionalism în ceea ce priveşte patrimoniul cultural naţional.
Spre exemplificare, am folosit din arhiva TVR câteva secunde de aur păstrate pe 19 metri de peliculă care au imortalizat atunci, la 27 octombrie 1938, într-o zi ploioasă de toamnă, inaugurarea Porţii Sărutului.
Materiale de arhivă preţioase ne arată atelierul lui Brâncuşi de la Paris, plaiurile natale de la Hobiţa, fotografii ale artistului şi ale atelierului său păstrate în colecţia Centrului de Artă Modernă de la Paris – expuse şi la Bucureşti în 2007, cu prilejul Anului Francofoniei, precum şi colecţia Brâncuşi de la Muzeul Naţional de Artă al României”, a arătat Ileana Ploscaru Panait.
Alături de invitaţii din platou - Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, şi Cornel Mihalache, jurnalist şi regizor -, îl vom putea revedea pe cunoscutul istoric de artă Barbu Brezianu, cercetător al operei lui Brâncuşi, în ultimul său interviu.
Centenarul Brâncuşi din 1976 păstrează amintirea prezenţei în România a unor cercetători străini de prestigiu ai operei sculptorului: Pierre Rouve, Max Bill, Georges Charbonnier, dar şi a lui Dan Hăulică, critic şi istoric de artă.
Mai jos, puteți urmări un scurt fragment din filmul lui Cornel Mihalache, „Brâncuși”, pe care TVR l-a difuzat în 2016:
CAPODOPERE – sculpturi de Constantin Brâncuşi, din Galeria de Artă Modernă Românească a Muzeului Naţional de Artă al României
- Ora 12:54
- „Danaidă’’: 1907 – 1908, piatră spongioasă de Vraţa cu granule de mică
- Invitat: Cosmin Ungureanu – istoric de artă
În 1937, cunoscutul sculptor englez Henry Moore nota: „Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre conştiinţa formei pure".
„Danaida”, sculptată în 1907 – 1908, din piatră spongioasă de Vraţa, cu mică, marchează interesul lui Brâncuşi pentru valorile artelor arhaice.
Un prieten al său, pictorul Henri Rousseanu, i-a spus lui Brâncuşi profeticele cuvinte: „Tu ai transformat anticul în modern”. Esenţializarea formei ce evoluează spre rigurozitatea geometriei cu un profund miez filozofic se grefează pe un filon antropocentrist, exprimat cu o mare sensibilitate şi înţelegere, făcând din mitul Danaidei un laitmotiv al umanităţii.
POESIS – Versuri de poeţi români şi străini despre Constantin Brâncuşi
- Luni, 13 februarie, ora 14:50
- „Pasărea lui Brâncuşi” – „L’oiseaux de Brancusi” de Andre Castagne.
- Recită actorii Maria Rotaru şi Şerban Cantacuzino.
„Rugăciunea lui Brâncuşi”
- Luni, 13 februarie, ora 21.55, filler
- Invitat: Barbu Brezianu – critic şi istoric de artă
„Tot ceea ce încerc să fac este să împing graniţele artei tot mai adânc, în necunoscut”, spunea Brâncuși.
După stabilirea la Paris şi ucenicia în atelierul lui Auguste Rodin, la scurtă vreme, Brâncuşi îşi dă seama că orizontul său este închis lângă marele maestru. „Au fost anii cei mai grei”, mărturisea artistul.
Pleacă din atelierul lui Rodin, în căutarea propriei identităţi creatoare. Îşi face un atelier în Impasse Ronsin din Paris. Primeşte din ţară o comandă pentru un ansamblu funerar ce trebuia amplasat în cimitirul din Dumbrava, lângă Buzău. Realizează pentru acesta o serie de machete convenţionale, pe care le distruge, rupând şi contractul care-l condiţiona.
Eliberat de rigorile impuse de comanditar, Brâncuşi imaginează un ansamblu de mari dimensiuni, compus dintr-un bust în bronz, înălţat pe o coloană de piatră şi „Rugăciunea”, o femeie îngenunchiată, uşor distanţată de soclul principal. Realizată tot din bronz, stilizată într-o manieră austeră, această statuie este expresia vegherii eterne.
„Rugăciunea” avea să fie răscrucea de la care Brâncuşi a întors ireversibil istoria modernă a sculpturii. „Eram salvat”, a exclamat acesta.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait
