loader
Foto

Calitatea vieții în România: între facturi tot mai mari și un mediu care ne îmbolnăvește

RECOMANDARI  TVRINFO 

România se confruntă cu un paradox tot mai evident: deși economia a crescut în ultimele decenii, pentru o parte importantă a populației, traiul decent rămâne dificil de atins. Facturile la energie îi determină pe români să reducă inclusiv cheltuielile pentru hrană și sănătate, vacanțele devin un lux, iar poluarea aerului contribuie la mii de decese premature în fiecare an.

 

Datele Băncii Europene de Investiții, ale Agenției Europene de Mediu și statisticile Eurostat conturează imaginea unei țări în care calitatea vieții este afectată simultan de vulnerabilitatea economică, de condițiile precare de locuire și de riscurile pentru sănătate.

Pentru milioane de români, calitatea vieții nu se măsoară în vacanțe exotice, restaurante sau bunuri de consum, ci în capacitatea de a achita facturile lunare fără a renunța la alte nevoi esențiale. Creșterea costurilor cu energia, alimentele și serviciile pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiale, iar pentru gospodăriile cu venituri reduse, orice scumpire poate însemna sacrificarea unor cheltuieli indispensabile.

Un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI), în luna august 2026, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, arată că românii resimt creșterea prețurilor la energie mult mai puternic decât media europeană. Nu mai puțin de 80% dintre respondenții din România declară că scumpirea energiei le-a afectat puterea de cumpărare în ultimul an, comparativ cu 60% la nivelul Uniunii Europene.

Mai îngrijorător este faptul că 55% dintre românii chestionați au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate, în timp ce media europeană este de 38%. Cu alte cuvinte, pentru mai mult de jumătate dintre participanții români la sondaj, creșterea costurilor cu energia nu înseamnă doar renunțarea la confort sau la anumite produse, ci diminuarea bugetelor destinate unor necesități fundamentale.

Situația devine și mai gravă atunci când sunt analizate dificultățile de plată. Aproximativ 27% dintre respondenții români declară că au fost nevoiți să se împrumute, să solicite sprijin financiar sau să amâne achitarea facturilor la energie. La nivel european, procentul este de numai 16%. Aceste cifre evidențiază fragilitatea financiară a unei părți importante a populației. În numeroase gospodării, veniturile sunt suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor curente, fără posibilitatea constituirii unor economii care să ofere protecție în cazul unor situații neprevăzute. O factură mai mare, o problemă medicală sau o reparație urgentă pot destabiliza întregul buget familial.

În aceste condiții, traiul decent devine tot mai greu de asigurat, iar creșterea economică înregistrată la nivel național nu se reflectă în aceeași măsură în viața de zi cu zi a tuturor cetățenilor.

Un nivel de trai decent nu presupune doar posibilitatea de a cumpăra alimente și de a plăti utilitățile. El include și dreptul la odihnă, recreere, mobilitate și participare la viața socială. Posibilitatea de a petrece câteva zile de concediu, de a vizita rude sau de a călători reprezintă componente importante ale bunăstării individuale.

Și la acest capitol, România înregistrează rezultate îngrijorătoare. Potrivit sondajului BEI, aproape jumătate dintre respondenții din România au renunțat la o vacanță, la o excursie de weekend sau chiar la o vizită la familie și prieteni din cauza creșterii prețurilor la energie. Procentul este considerabil mai mare decât media Uniunii Europene, de 30%. Renunțarea la concedii poate părea o problemă secundară în comparație cu dificultățile de a cumpăra alimente sau medicamente. Totuși, odihna și recreerea au un rol important în menținerea sănătății fizice și psihice. Lipsa posibilităților de relaxare, asociată cu stresul financiar permanent, poate contribui la deteriorarea stării generale de bine.

Costurile transportului accentuează această presiune. Aproximativ 71% dintre românii chestionați spun că și-au modificat obiceiurile de deplasare din cauza prețurilor carburanților, iar 32% au înlocuit autoturismul personal cu transportul public sau bicicleta. O asemenea schimbare poate avea efecte pozitive asupra mediului, însă atunci când este determinată în principal de constrângeri financiare, ea reflectă și diminuarea libertății de alegere. Pentru persoanele care locuiesc în localități fără transport public eficient, costurile mobilității pot limita accesul la locuri de muncă, servicii medicale sau oportunități educaționale.

Astfel, dificultățile economice nu afectează doar consumul, ci și capacitatea oamenilor de a participa pe deplin la viața socială. Problemele evidențiate de sondajul Băncii Europene de Investiții nu reprezintă situații izolate. Ele se înscriu într-un tablou mai larg al vulnerabilității sociale din România, confirmat și de statisticile europene privind veniturile, condițiile materiale și excluziunea socială.

Potrivit Eurostat, în anul 2024, aproximativ 27,9% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu aproximativ 21% la nivelul Uniunii Europene. România înregistra astfel a doua cea mai ridicată pondere din UE, după Bulgaria. Indicatorul european nu se referă exclusiv la persoanele cu venituri sub pragul relativ de sărăcie, ci ia în calcul și deprivarea materială și socială severă, precum și situațiile în care membrii gospodăriilor au o intensitate foarte redusă a muncii.

Prin urmare, statisticile surprind mai multe forme de vulnerabilitate care pot afecta viața cotidiană, de la imposibilitatea acoperirii unor cheltuieli neprevăzute până la dificultatea de a asigura condiții materiale adecvate sau venituri stabile. Aceste probleme sunt accentuate de diferențele majore dintre mediul urban și cel rural. Un raport al Comisiei Europene arată că, în 2024, riscul de sărăcie sau excluziune socială ajungea la 41,7% în mediul rural, în timp ce în orașe era de 14,3%.

Diferențele sunt semnificative și între regiunile țării. În București-Ilfov, ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială era de aproximativ 12%, în timp ce în regiunea Sud-Est ajungea la 39,7%.

Aceste discrepanțe arată că nivelul de trai depinde într-o măsură importantă de locul în care trăiește o persoană. Accesul la locuri de muncă bine plătite, la infrastructură, servicii medicale, educație și transport diferă considerabil de la o regiune la alta.

Pentru o familie cu venituri reduse, creșterea facturilor la energie poate însemna renunțarea la consultații medicale, la alimente de calitate sau la activitățile educaționale și recreative ale copiilor. În acest fel, sărăcia nu afectează doar prezentul, ci poate limita și oportunitățile generațiilor viitoare.

O altă dimensiune esențială a calității vieții este reprezentată de condițiile de locuire. Deși România se numără printre țările europene cu o proporție foarte ridicată a populației care locuiește în locuințe proprietate personală, acest lucru nu garantează confortul și nici existența unor condiții adecvate de trai. Datele Eurostat arată că, în 2024, aproximativ 40,7% din populația României locuia în gospodării considerate supraaglomerate, comparativ cu 16,9% la nivelul Uniunii Europene. România înregistra cea mai ridicată rată a supraaglomerării locuințelor din UE. Practic, aproximativ patru din zece români locuiau în spații insuficiente în raport cu dimensiunea și structura gospodăriei, potrivit criteriilor statistice europene. Supraaglomerarea poate afecta somnul, intimitatea, capacitatea copiilor de a învăța și sănătatea mintală. Lipsa spațiului personal și dificultatea desfășurării activităților zilnice în condiții adecvate pot deveni surse suplimentare de stres, mai ales în gospodăriile cu mai multe generații.

În același timp, costurile utilităților reprezintă o povară importantă. Potrivit datelor Eurostat pentru 2024, aproximativ 15,3% din populația României avea restanțe la plata utilităților, comparativ cu 6,9% la nivelul Uniunii Europene. Acest indicator arată că dificultățile de achitare a facturilor nu sunt doar o percepție exprimată în sondaje, ci se reflectă și în statisticile europene privind condițiile materiale de trai. Problemele de locuire sunt agravate de eficiența energetică redusă a unor clădiri, de costurile modernizării și de dependența anumitor gospodării de sisteme de încălzire învechite. Astfel, pentru numeroși români, locuința proprie nu înseamnă neapărat siguranță financiară sau confort. Ea poate presupune cheltuieli mari de întreținere, dificultăți de încălzire și imposibilitatea realizării investițiilor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Aerul poluat, un cost invizibil al nivelului de trai

Dacă facturile la energie, alimentele și transportul reprezintă costuri vizibile, poluarea aerului generează un cost mult mai greu de cuantificat în viața de zi cu zi: deteriorarea sănătății și pierderea prematură a vieții. Potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu, în România, în anul 2023, peste 14.000 de decese premature au fost atribuite expunerii îndelungate la particule fine PM2,5 în concentrații care depășesc nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Această cifră echivalează statistic cu aproximativ 39 de decese premature pe zi, asociate expunerii la poluarea cu particule fine peste nivelul de referință recomandat de OMS.

Este important de precizat că estimarea reprezintă rezultatul unor modele epidemiologice privind impactul poluării asupra populației. Nu este vorba despre o numărătoare a certificatelor de deces și nici despre demonstrarea faptului că fiecare deces a fost provocat exclusiv de poluare. Particulele PM2,5 sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și sunt asociate cu efecte importante asupra sistemului respirator și cardiovascular. Expunerea prelungită poate contribui la apariția sau agravarea unor afecțiuni cronice și la creșterea riscului de mortalitate prematură.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, aproximativ 68% dintre decesele premature asociate poluării aerului exterior, la nivel mondial, au fost cauzate de boala cardiacă ischemică și accidente vasculare cerebrale. Această statistică arată că aerul poluat nu reprezintă doar o amenințare pentru plămâni. El afectează și inima, vasele de sânge și, implicit, speranța de viață.

Problema este cu atât mai importantă cu cât expunerea la poluare nu reprezintă întotdeauna o alegere individuală. Oamenii nu pot controla permanent calitatea aerului din localitatea în care trăiesc, iar posibilitatea de a se muta într-o zonă mai puțin poluată depinde inclusiv de resursele financiare disponibile.

România respiră un aer de peste trei ori mai poluat decât nivelul recomandat de OMS. În 2023, concentrația medie anuală raportată a particulelor fine PM2,5 în România a fost de 15,7 micrograme pe metru cub, potrivit datelor Agenției Europene de Mediu. Nivelul este de peste trei ori mai mare decât valoarea de referință de cinci micrograme pe metru cub recomandată de Organizația Mondială a Sănătății pentru media anuală.

Printre principalele surse ale poluării cu particule fine se numără arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor, activitățile industriale și transportul rutier. Aici apare una dintre cele mai importante legături dintre nivelul de trai și degradarea mediului. Gospodăriile care nu își permit modernizarea sistemelor de încălzire sau izolarea termică a locuințelor pot rămâne dependente de combustibili poluanți. În același timp, costurile ridicate ale energiei limitează posibilitatea investițiilor în tehnologii mai eficiente și mai puțin nocive pentru mediu. Se poate crea astfel un cerc vicios în care veniturile reduse limitează accesul la soluții energetice curate, iar poluarea rezultată afectează sănătatea comunităților, inclusiv a celor vulnerabile.

Costurile sociale ale poluării sunt mult mai mari decât cele reflectate în statisticile privind mortalitatea. Afecțiunile asociate expunerii la aer poluat pot genera cheltuieli medicale, absențe de la locul de muncă, diminuarea productivității și reducerea calității vieții.

Sărăcia și poluarea sunt două probleme care se amplifică reciproc. Datele despre costul energiei și cele privind poluarea nu ar trebui analizate separat. Ele descriu două dimensiuni ale aceleiași probleme: capacitatea unei societăți de a asigura condiții de viață sănătoase, sigure și accesibile. Atunci când o gospodărie își reduce cheltuielile pentru sănătate pentru a putea achita facturile la energie, există riscul amânării consultațiilor, investigațiilor sau tratamentelor medicale. Dacă aceeași gospodărie locuiește într-o zonă cu aer poluat, expunerea la factori de risc poate accentua nevoia de îngrijire medicală. În același timp, o locuință insuficient încălzită, supraaglomerată sau slab izolată poate afecta sănătatea și confortul locatarilor. Aceste relații nu înseamnă că toate persoanele cu venituri reduse sunt expuse acelorași riscuri sau că sondajele dovedesc o legătură cauzală directă între facturi și îmbolnăviri. Ele arată însă că vulnerabilitățile economice, locative și de mediu se pot suprapune și pot amplifica dificultățile cu care se confruntă anumite categorii sociale. O familie care cheltuiește cea mai mare parte a veniturilor pentru hrană, energie și întreținerea locuinței dispune de resurse limitate pentru prevenție medicală, educație, recreere sau îmbunătățirea condițiilor de locuire.

În acest context, calitatea vieții nu poate fi separată de politicile privind sănătatea publică, protecția mediului, eficiența energetică și combaterea sărăciei.

România a înregistrat progrese economice importante după aderarea la Uniunea Europeană, iar dezvoltarea unor sectoare economice, creșterea veniturilor și extinderea investițiilor au contribuit la reducerea unor decalaje față de statele occidentale. Cu toate acestea, creșterea economică nu se traduce automat într-o îmbunătățire uniformă a condițiilor de trai. Diferențele dintre regiunile dezvoltate și cele rămase în urmă continuă să fie considerabile. În timp ce unele centre urbane beneficiază de investiții, locuri de muncă mai bine plătite și infrastructură modernizată, numeroase comunități rurale se confruntă cu oportunități economice limitate și acces dificil la servicii publice.

Datele privind sărăcia, locuirea și dificultățile de plată a utilităților arată că o parte importantă a populației rămâne vulnerabilă în fața creșterii costurilor de trai. Mai mult, bunăstarea nu poate fi evaluată exclusiv prin nivelul salariilor sau prin produsul intern brut. Calitatea serviciilor medicale, accesul la educație, condițiile de locuire, siguranța financiară, mediul înconjurător și timpul disponibil pentru familie contribuie la fel de mult la nivelul real de trai. Un venit mai mare nu înseamnă neapărat o viață mai bună dacă este însoțit de cheltuieli tot mai ridicate, de acces dificil la servicii esențiale sau de expunere permanentă la factori care afectează sănătatea.

Din această perspectivă, România se confruntă cu provocarea de a transforma progresul economic în bunăstare resimțită efectiv de populație.

surse articol: sondajul Băncii Europene de Investiții privind impactul scumpirii energiei (2026), estimările Agenției Europene de Mediu privind decesele premature (2023), estimarea la nivel mondial a Organizației Mondiale a Sănătății privind decesele premature asociate poluării aerului exterior (2019)

sursa foto: imagine generata cu AI

Logo

 
Premieră la TVR Cultural: Piatră contra fier - culisele duelului care a dus la înălţarea Turnul Eiffel, în documentarul „Eiffel, războiul turnurilor”

Înainte de a deveni simbolul incontestabil al Parisului, Turnul Eiffel a fost miza unei bătălii feroce a orgoliilor, a viziunilor arhitecturale ...

Calitatea vieții în România: între facturi tot mai mari și un mediu care ne îmbolnăvește

România se confruntă cu un paradox tot mai evident: deși economia a crescut în ultimele decenii, pentru o parte importantă a populației, traiul ...

Când violența devine spectacol: efectele mediatizării incidentelor asupra sportului

Sportul reprezintă un spațiu al competiției, al emoțiilor și al rivalității, dar și un mediu în care se formează comportamente și valori sociale. ...

Campion mondial pe ringul de dans, un om modest în viața de zi cu zi. Rareș Cojoc, invitatul Irinei Păcurariu la „Rețeaua de idoli”

Irina Păcurariu ne invită în universul primului campion mondial al României la dans sportiv. O  întâlnire despre ambiție, disciplină, modestie și ...

Geopolitica actuală - Lumea spre o nouă ordine mondială

Duminică, 15 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR Cultural, conf. univ. dr. Cristi Pantelimon, sociolog la Institutul de Sociologie al Academiei ...

Ce se întâmplă cu corpul nostru după 50 de ani? | VIDEO

După 50 de ani, începem să simțim mai acut trecerea timpului. Apar durerile articulare, scade forța musculară, iar mobilitatea nu mai este ...

Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Emil Constantinescu, dezvăluiri despre culisele puterii, la 30 de ani de la alegerile istorice din 1996. „Gustul amar al libertății”, la TVR 1

La trei decenii de la prima alternanță democratică la putere după căderea comunismului, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

Teatru și umor, muzică și nostalgie – o nouă săptămână „Poarta Pangrati” la TVR 2

Leonard Miron, Vasile Muraru, Carmen Tănase, Saveta Bogdan, Fuego, Dan Helciug și Mioara Velicu se numără printre invitații Marinei Almășan în ...

O iubire secretă sfidează regulile palatului. Serialul coreean „Luna îmbrățișează Soarele”, din 19 noiembrie, la TVR 1

Povestea de dragoste dintre un rege şi aleasa lui, de origine nobiliară, nu poate fi acceptată, aşa că rămâne secretă... Din 19 noiembrie, la ...

Reforma administrativ-teritorială și impactul asupra minorităților naționale, în dezbatere la „Info Etnic”

Cum poate fi realizată o reformă administrativ-teritorială care să respecte diversitatea etnică și identitatea comunităților istorice? ...

Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu, readuce la viață doba țărănească și tradițiile din Tulgheș, la „Nepieritorii”

O poveste despre pasiunea de a păstra vie moștenirea culturală, despre instrumente uitate, comori ale satului și copii care duc mai departe ...

Case aproape pierdute, azi locuri cu viitor. La „Casa Viitorului”, pe TVR 1, Emilian Grigore descoperă poveștile clădirilor readuse la viață

Cum putem transforma casele trecutului în case ale viitorului, fără să le pierdem identitatea? Ce trebuie să știm despre materialele și ...

Trei povești despre moștenire, credință și puterea de a schimba destine, la „Ora Regelui”

O ceremonie în Sala Tronului a Palatului Regal ce readuce în prim-plan valorile Coroanei Române, povestea renașterii Mănăstirii Curtea de Argeș ...