De unde lucrezi? Pentru cine lucrezi? Mai apuci să respiri, să trăiești? Astăzi, la „Reportaj și analiză”, un subiect din lumea adulților care au de plătit facturi și de construit cariere: în ce spațiu de lucru au ajuns să muncească?
Declinul lucrului din birouri tradiționale și înflorirea unei diversități de spații de muncă au redefinit modul în care abordăm și ne imaginăm, în zilele noastre, locurile unde oamenii își desfășoară activitatea. Schimbarea a venit ca urmare a unei nevoi de flexibilitate, de autonomie și de echilibrare a vieții profesionale cu cea personală.
Dar și impactul tehnologiei a jucat, bineînțeles, un rol crucial în această transformare - pentru că, oricât și-ar fi dorit oamenii să lucreze de la domiciliu sau de pe plajă, fără sprijinul tehnologiei asta nu se putea întâmpla în anii '20 din secolul 20, de exemplu, asta în cazul majorității meseriilor.
Spațiile de lucru, „Câte bordeie, atâtea obiceie”
Acasă (Home Office)
Lucratul de acasă/ remote work/ working from home/ înseamnă deja o normalitate, negociată și prevăzută în multe contracte de muncă din multe țări, companii etc. Acest mod de desfășurare a activității îi conferă celui care muncește în acest fel un control asupra mediului și programului personal. Responsabilitățile din viața de familie sunt mai ușor de integrat în desfășurarea unei zile, sunt eliminate costurile și timpul asociate cu transportul, ca să enumerăm rapid câteva dintre avantaje.
Dar specialiștii în resurse umane trag un semnal de alarmă asupra unor riscuri - izolarea socială, lipsa interacțiunii pot duce la adâncirea însingurării, sau diluarea graniței dintre viața personală și cea profesională, când se amestecă și se confundă limitele, orarele, timpii de disponibilitate, un ultim risc fiind tendința de a munci mai mult, extenuarea datorată lipsei unui program fix care să oprească pe ceas timpul pe care îl alocă persoana activității pentru care e plătită.
Spații mari, birouri mici
Birourile, indiferent de mărime, rămân un pilon central al muncii. Birouri de tip Open Space facilitează comunicarea rapidă, spontană și colaborarea dintre echipe, dar nu oferă intimitate. În același timp, birourile mici au acest avantaj, că sunt un mediu mai liniștit și propice concentrării și intimității.
Hub-uri urbane, cafenele
Acest tip de spațiu oferă o atmosferă ideală pentru profesioniștii din domeniile creative, pentru freelanceri și chiar pentru unele categorii de antreprenori.
Beneficiile sunt în primul rând unele financiare - costurile sunt reduse, o masă într-o cafenea e mai accesibilă decât închirierea unui birou. Apoi, acest spațiu răspunde unei nevoi sociale și profesionale de networking - aici e mai simplu să cunoști oameni noi, să dai de contacte și oportunități profesionale. Un hub asigură și flexibilitate, adică poți schimba locul în funcție de stare, de activitate, de bani, vreme, urgență, program personal etc. Pe de altă parte, dezavantajul ar fi că agitația și zgomotul din jur îl pot distrage pe cel care lucrează într-un hub ori la o masă pe o terasă, prezența celor din jur nu e cel mai bun ingredient pentru o discuție confidențială, personală. Iar dacă nu prinde un loc la prima oră, e mai complicat să-și asigure spațiul de lucru într-un interval orar aglomerat.
În aer liber
Această tendință - de a lucra din parc, pădure, plajă, piscină etc. - le este specifică nomazilor digitali. Avantajele pot apărea pe o listă foarte lungă, iar dezavantajele pot fi riscul conectării la internet, lipsa infrastructurii în general.
Așadar, tehnologia a deschis drumul spre ceea ce putem numi muncă flexibilă, care a devenit o așteptare, nu un beneficiu. Multe categorii de proiecte sau companii le permit echipelor să colaboreze eficient de la distanță și asta a condus la un model hibrid de lucru, unde angajații alternează biroul și lucrul de la distanță.
Viitorul verbului A lucra nu se mai conjugă obligatoriu dintr-un singur spațiu fizic, ci dintr-o combinație inteligentă de locuri.
Tehnologia și flexibilitatea pot consolida legăturile, în timp ce pot submina interacțiunile directe și autentice. Pentru că muncesc în spații precum cafenele sau hub-uri, oamenii au șansa de a interacționa cu alți experți, din domenii diverse și programul flexibil le permite să dedice mai mult timp familiei, pasiunilor, prietenilor, dezvoltării personale sau chiar descoperirii unor noi cariere.
Dar da, lipsa interacțiunii este un risc major când te bucuri de lucratul de acasă, de la distanță. Fără dialoguri la masă, la cafea, în birou, pe drum, un om se poate afunda în spirală în singurătate, în emoții și sentimente precum îndoiala de sine, frica de a nu rata evenimente sociale importante, diluarea sau pierderea unor conexiuni de prietenie și parteneriat.
Când comunicarea se desfășoară exclusiv prin e-mail, telefon, mesaje și apeluri video, pot apărea neînțelegeri și există riscul de disipare a empatiei. Iar în cazul noilor angajați, lor le este mult mai greu să se integreze și să stabilească relații cu echipa atunci când activitățile și dialogurile sunt doar online, conexiunile stabilindu-se mai greu la distanță.
Succesul, ceea ce înseamnă inclusiv satisfacția angajatului și implicarea lui, depinde de echilibrul pe care îl găsește proiectul sau echipa de conducere a proiectului între utilizarea tehnologiei și păstrarea interacțiunilor directe dintre oamenii implicați în acea activitate. Pentru un scop comun.
„Talentul câștigă meciuri, dar munca în echipă și inteligența câștigă campionate.” (Talent wins games, but teamwork and intelligence win championships. Michael Jordan)
***
Credit foto: Pixabay.com, Mohamed_hassan
