Călătoriile rămân, poate, cel mai bun mod de a ne hrăni sufletul și de a ne extinde orizonturile. Iar Valea Gurghiului, aflată în inima județului Mureș, este dovada că frumusețea sălbatică și autenticitatea mai pot fi găsite la un pas de noi, pentru cine are curajul să pornească la drum, joi, 6 august, de la ora 18:00, la TVR 3.
Ghidul acestei călătorii este bineînțeles Simona Boantă, realizatoarea emisiunii și călător de meserie, care a pornit dis-de-dimineață spre una dintre cele mai frumoase zone ale județului – un tărâm care își păstrează încă măreția și sălbăticia de altădată.
Munții și satele de la poalele Gurghiului
De-a lungul râului Gurghiu, pe o parte și pe alta, se înșiră sate pitorești, cu oameni gospodari, turme de oi și pășuni întinse, parfumate de vegetația bogată. Munții Gurghiului – ei înșiși o atracție turistică demnă de admirat – adăpostesc o faună diversă, bogată în mistreți, cerbi, urși și râși. Localnicii cunosc bine reperele zonei: Festivalul Văii Gurghiului, Castelul Rákóczi–Bornemisza și Parcul Dendrologic.
Pădurea Mocear, cea mai bătrână din România
Întinderile din „Valea Regilor”, așa cum mai este numită regiunea, merită parcurse și pentru comorile lor naturale. Pădurea Mocear, de exemplu, se întinde pe 570 de hectare și adăpostește sute de arbori seculari, fiind considerată cea mai bătrână pădure din România.
Povestea acestor stejari uriași a început în 1957, când doi botaniști de la Universitatea din Cluj – profesorii Borza și Grințescu – împreună cu un geograf, profesorul de Martonne, au descoperit în zonă stejari cu diametre și înălțimi ieșite din comun. De atunci, pentru a le oferi condiții mai bune de vegetație, în pădure au fost introduse și alte specii: stejari roșii, frasini, tei și paltini, care cresc astăzi alături de bătrânii stejari.
„E o senzație aparte să descoperi și să îmbrățișezi astfel de mastodonți, unii cu un diametru de chiar 2 metri”, spune realizatoarea emisiunii. Măsurătorile dendrometrice arată că unii dintre acești arbori au între 700 și 800 de ani, fiind considerați printre cei mai vârstnici stejari din Europa.
Un localnic, pasionat de pădurea copilăriei sale, își amintește:
„Eu, de mic copil, am fost de gând să devin inginer silvic. Când eram prin clasa primară, mergeam cu pădurarii din zona mea la marcat arbori în pădure. Nu mi-am dorit în viață decât un singur lucru – altceva nu mi-am dorit.” El este cel care, împreună cu elevii săi, a inventariat aproximativ 100 de exemplare de stejari seculari.
Stejeretul de la Mocear crește într-o zonă mlăștinoasă, iar pădurea a fost declarată rezervație naturală forestieră încă din 1932. Din păcate, mulți dintre bătrânii stejari nu mai au vegetație și, încet-încet, se ofilesc.
Parcul Dendrologic și castelul Rákóczi–Bornemisza
Mult mai tineri, dar la fel de speciali, sunt copacii din Parcul Dendrologic, care întregește atmosfera nobiliară a castelului Rákóczi–Bornemisza. Parcul se întinde pe 10 hectare și a început să prindă contur pe la 1730, la insistențele reginei Elisabeta a Austriei, cunoscută drept o mare iubitoare a naturii. Atunci au fost introduse specii exotice aduse din Europa, Asia și Statele Unite ale Americii, iar pe la 1830 parcul devenise deja o adevărată splendoare, căutată de numeroși vizitatori.
Astăzi, parcul găzduiește peste 250 de specii autohtone de arbori și arbuști, dar și specii rare, precum ginkgo biloba, arborele de plută, pinul galben, ienupărul de Virginia sau bradul de Caucaz. În incinta parcului există și un lac artificial, cu o insulă pe care plutesc în voie două perechi de lebede albe.
Prima atestare documentară a vechii cetăți a Gurghiului datează din 1358. Cetatea a fost unul dintre cele mai importante domenii feudale din Transilvania, legată de nume importante ale secolului al XIV-lea, și a ajuns ulterior în proprietatea principilor Transilvaniei. Gheorghe Rákóczi I a demarat construcții de fortificare importante la cetate, însă, fiindcă locul era greu accesibil, între 1641 și 1642 a început construcția unei reședințe mai accesibile la poalele dealului – de aici pornește, de fapt, istoria castelului pe care îl vedem astăzi. Ruinele vechii cetăți mai pot fi văzute și acum, pe dealul din apropiere.
Noua reședință nobiliară a fost ridicată în stil baroc, cu elemente renascentiste, și a trecut prin proprietatea mai multor familii aristocrate. Principele Transilvaniei Mihail Apafi a fost, la rândul său, proprietar al domeniului, care a fost și reședința principesei Anna Bornemisza. În secolul al XVIII-lea, castelul a fost ipotecat familiei Bornemisza, iar în 1717 a început o nouă perioadă din viața clădirii: aceasta a fost reamenajată, iar aripa estică a fost extinsă prin construcțiile baronilor Bornemisza Ianu și Bornemisza Ignác.
După 1835, clădirea și domeniul au intrat în posesia statului și au fost amenajate ca reședință de vânătoare a prințului moștenitor Rudolf de Habsburg. În 1893, la moartea acestuia, castelul a devenit școală silvică. Interiorul castelului nu poate fi vizitat deocamdată, dar curtea și Parcul Dendrologic rămân adevărate oaze de relaxare, unde timpul pare că stă în loc. Muzeul Județean Mureș, împreună cu alte organizații, organizează frecvent evenimente de popularizare a locului.
Popas la stână, cu gustul copilăriei
După atâta plimbare, foamea își spune cuvântul, iar o vizită pe Valea Gurghiului nu poate fi completă fără un popas la stână. Aici, în ceaun se prăjește carne la borcan – păstrată tradițional peste vară în untură – peste care se toarnă ouă bătute, pentru o „papă" cu cârnați și boți de mămăligă cu brânză coaptă în jar.
Doamna Măriuța se ocupă de stână de 25 de ani, împreună cu familia ei. Spune că viața grea de la munte nu a speriat-o niciodată și că îi place să gătească – de altfel, a câștigat câteva competiții gastronomice din zonă.
Telemeaua de Ibănești, singurul brand românesc cu denumire de origine protejată
Tot pe Valea Gurghiului se produce un brand recunoscut oficial în întreaga Europă: Telemeaua de Ibănești, singurul produs românesc care a obținut certificarea de denumire de origine protejată (D.O.P.).
Fabrica a pornit ca afacere de familie, iar astăzi, după deschiderea unei a doua unități la Reghin, este cea mai mare companie cu capital românesc din domeniu, la nivel local. În spatele acestui brand se află aproximativ 700 de producători, organizați într-o asociație formată din trei comune: Ibănești, Hodac și Gurghiu. Consumatorul, fie el român sau din afara Uniunii Europene, va ști tot timpul că Telemeaua va avea același gust și aceleași caracteristici, pentru că flora spontană de pe Valea Gurghiului este deosebită și oferă o amprentă importantă produsului.
Un detaliu aparte: brânza de Ibănești nu se sărează cu sare obișnuită, ci cu saramură dintr-un izvor natural, urmând o rețetă veche – „exact așa cum o dă pământul".
Un ținut care merită redescoperit
Aventura pe Valea Gurghiului se apropie de final, dar rămâne, cu siguranță, o experiență de neuitat: peisaje sălbatice, tradiții vii, produse cu poveste și oameni care păstrează cu mândrie moștenirea locului. O promisiune de întoarcere, pentru cei care încă nu au descoperit acest colț de Românie.
“Călător de meserie” este o emisiune de turism, stil de viață și aventură, difuzată de Televiziunea Română. Producția explorează locuri inedite, tradiții, trenduri în turism și poveștile locale ale oamenilor din diverse zone, fiind o sursă de inspirație pentru pasionații de explorare.
Vă invităm să revedeți ediția emisiunii “Călător de meserie” joi, 6 august, de la ora 18:00, la TVR 3 și online pe TVR+.
Reluare: vineri, 7 august, ora 7:00, la TVR 3.
Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Târgu Mureș.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
Reportajul a fost difuzat în premieră de TVR Târgu Mureș, în anul 2023.
***
Moderator și producător: Simona Boanță
Credit foto: Arhiva emisiunii “Călător de meserie”/ youtube TVR
