Dunărea pare curată, însă milioane de particule de microplastic plutesc invizibil prin apele sale, ajung în pești și, în cele din urmă, în lanțul alimentar. Televiziunea Națională a Bulgariei și TVR prezintă o investigație internațională despre adevărata dimensiune a fenomenului poluarii Dunării. Luni, 29 iunie, ora 22.30.
Fluviul care leagă zece țări ascunde o amenințare pe care nu o putem vedea cu ochiul liber. Microplasticele au ajuns în apă, în pești și în întregul ecosistem al Dunării. O poluare invizibilă, cu efecte care ne privesc pe toți. Televiziunea Română (TVR) și Televiziunea Națională a Bulgariei (BNT) prezintă o investigație internațională despre adevărata dimensiune a fenomenului luni, 29 iunie, ora 22.30, în documentarul „Invazia invizibilă” (Origin of the Plastic –Pollution in the Lower Basin of the Danube, 2026), difuzat în premieră de TVR 1.

Microplasticele din Dunăre s-au transformat într-un fel de specie invazivă, care atacă agresiv și acaparează viața din râu. Aceasta este concluzia investigației realizate de jurnaliștii de la BNT – Milen Atanasov și Biliana Boneva, împreună cu colegii lor de la Televiziunea Română, Alina Salanți și Ana-Maria Stancu. De la plasele de pescuit până la laboratoare, aceștia au căutat răspunsuri la întrebarea ce se întâmplă cu peștii din Dunăre, în timp ce apele de suprafață din sectorul inferior al fluviului varsă zilnic peste patru tone de plastic plutitor în Marea Neagră.
Prima parte a investigației îi poartă pe jurnaliști în laboratoarele Universității „Konstantin Preslavski” din Șumen, în zona orașului românesc Galați, la începutul Deltei Dunării, precum și la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” de pe litoralul Mării Negre. Cu ajutorul oamenilor de știință și al celor care cunosc bine diferite sectoare ale Dunării inferioare, narațiunea jurnalistică dezvăluie modul în care particulele de plastic, vizibile și mai ales microscopice, pătrund în lanțul trofic al organismelor acvatice, cum ajung la urmașii acestora și cum ajung să amenințe chiar și oamenii – cei responsabili, de altfel, pentru deșeurile de plastic care ajung în râu și, de acolo, în mare.

FOTO: Prof. Nikolay Nachev înregistrează procesul de examinare a țesuturilor prelevate de la morunaș.
Profesorul Nikolay Nachev, care predă „Ecologie și monitorizarea mediului” la Universitatea din Șumen „Konstantin Preslavski” vorbește despre poluarea cu particule de plastic ca despre o „infecție”. El recunoaște că problema îl deprimă și îl îngrijorează, dar, în același timp, îi alimentează curiozitatea științifică. „Aici dispunem de echipamente, know-how și tehnologii dezvoltate pentru studiul microplasticelor în mediul înconjurător și în organisme. Astfel, ideea a apărut în mod firesc: să vedem încărcătura locuitorilor Dunării cu microplastice”, explică profesorul.
Peștii au o vedere excelentă, nu mai slabă decât cea a oamenilor, explică prof. Nachev încă din prima zi a studiului.
„Dacă peștele poate distinge bine culorile, înseamnă că se va hrăni cu particule de plastic care au culoare. Pentru că acestea seamănă cu prada. El nu face diferența că este plastic. Pentru el, seamănă cu un nevertebrat și se mișcă precum unul – deci este pradă și se hrănește cu el. Astfel, culoarea materialelor plastice pe care le producem nu este deloc benefică pentru pești, deoarece le perturbă comportamentul. Cu alte cuvinte, îi înșelăm că acesta este hrană”, adaugă prof. Tsveteslava Ivanova, decan al Facultății de Științe ale Naturii.

FOTO: Echipa BNT, prof. Ivanova și conf. Ibryamova observă imaginile de la stereomicroscop ale unei probe din țesutul morunașului.
Particulele de plastic ingerate se acumulează în tractul intestinal și, de acolo, prin fluxul sanguin, ajung în carne și în organele peștilor. În branhii, acestea pătrund prin filtrarea apei. Particulele de plastic, în special fibrele, trec chiar și prin cele mai fine sisteme ale peștilor, ajungând până la icrele femelelor.
Nu este nimic întâmplător în denumirea universității din orașul Galați, situat în sud-estul României. Instituția de învățământ superior poartă numele „Dunărea de Jos”. Orașul se află la începutul Deltei Dunării. Aici fluviul încetinește, se lărgește, se ramifică și începe să acumuleze sedimente. Odată cu acestea, delta reține și mai multe particule de plastic.

Acesta este unul dintre motivele realizării celui mai recent studiu intitulat: „Evaluarea riscului pentru sănătatea umană din acumularea de elemente potențial toxice și microplastice în produsele de pește comercializate din bazinul Dunării”. Oamenii de știință din trei departamente ale Universității „Dunărea de Jos” și-au unit forțele în această cercetare. Au participat specialiști în biotehnologie, acvacultură, chimie, fizică, biologie și mediu. Aflăm rezultatele îngrijorătoare ale acestui studiu urmărind documentarul „Invazia invizibilă”, luni, ora 21.30, la TVR 1.

FOTO: Majoritatea microplasticului din midiile și peștii analizați la Institutul „Grigore Antipa” se prezintă sub formă de fibre.
Concluzia sună ca un avertisment: „Microplasticele reprezintă un risc suplimentar, deoarece pot acționa ca purtători de substanțe toxice și pot acumula și transporta elemente potențial toxice.”
A doua parte a investigației jurnalistice semnate de jurnaliștii de la BNT – Milen Atanasov și Biliana Boneva, împreună cu colegii lor de la Televiziunea Română, Alina Salanți și Ana-Maria Stancu îi poartă în Parcul Natural Persina, la bordul navei de cercetare Rexdan, pe plajele din România și în apropierea portului Ruse.

FOTO: Jurnalista Alina Salanți de la TVR documentează problema poluării cu plastic în apropiere de Galați.
„Când o particulă de microplastic pătrunde într-un organism, ea nu intră singură. Odată cu ea pătrund și substanțele lipite de suprafața ei – metale grele, reziduuri farmaceutice, pesticide, precum și agenți patogeni, virusuri și bacterii”, explică Lucian Puiu Georgescu, profesor dr. la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi.

Ecologi, specialişti, cercetători trag un semnal de alarmă asupra dezastrului contaminării cu microplastice a Dunării. Documentarul „Invazia invizibilă” ne arată ce se ascunde sub suprafața apei, poluarea nevăzută din apa Dunării. Imagini și mărturii care dezvăluie amploarea unei poluări greu de observat, dar imposibil de ignorat. Luni, 29 iunie, de Ziua Dunării de la ora 22.30, la TVR 1.

Producția acestei investigații este susținută de un grant acordat de Journalism Science Alliance.
Echipa proiectului:
Jurnaliști bulgari: Milen Atanasov, Bilyana Boneva
Jurnaliști români: Alina Salanți, Ana-Maria Stancu
foto: capturi documentar „Invazia invizibilă”, despre poluarea cu microplastice a Dunării










































