Într-o perioadă în care educația este adesea redusă la memorare și performanță punctuală, TVR 2 a lansat o producție originală care își propune să redea profunzimea gândirii și bucuria de a învăța.
„Forța ideilor” aduce în prim-plan teme esențiale pentru examenul de Bacalaureat, dar și subiecte de cultură generală prezentate într-un format modern, interactiv și accesibil tuturor.
„Nu este o simplă lecție de pregătire pentru școală, pentru bacalaureat, ci este o lecție de pregătire a noastră, ca români, ca parte integrantă a României, a U.E. pentru că romanitatea ține de Europa și de tot ce înseamnă democrație, libertate și înțelegerea fenomenelor istorice în acord cu cercetarea arheologică”, afirmă Constantin Augustus Bărbulescu, arheolog şi conferenţiar universitar, unul dintre profesorii invitaţi la „Forța ideilor” la TVR2.
.
.
Telespectatorii și elevii de la Colegiul Naţional Şcoala Centrală şi de la Liceul Tehologic Special nr 3 din Bucureşri, prezenți la transmisiunea care a avut loc de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, au avut parte de o lecție valoroasă de istorie, arheologie și o privire de ansamblu asupra spațiului balcanic, de pe țărmurile Bosforului și Dardanelelor, nordul peninsulei Balcanice până dincolo de Carpați, Nistru, Prut și până pe câmpia Tisei. Dacă în secolele VIII-VII î.Hr., Marea colonizare greacă îi găsește aici pe traci,conform scriselor lui Herodot. Dintre aceștia cei care se fac din lin remarcați în scrierile grecești, pentru secolele V – III î.Hr. sunt geții, pentru ca abia în secolul I î.Hr. să se vorbească despre daci (Caesar: De Bello Gallico).
„Este greșit și fals să suprapunem harta României peste harta Daciei. E fals să suprapunem elemente de cultură și civilizație românească peste un conglomerat de elemente de cultură și civilizație a mai multor popoare din care unele care vor sfârși prin a fi romanizate”, atrage atenția conf. univ. Constantin Bărbulescu, decanul Facultăţii de Teologie, Litere, Istorie şi Arte - Centrul Universitar Piteşti - Universitatea Politehnică din Bucureşti.
„Iată, continuă arheologul în dialogul cu elevii, în acest spațiu, Gurile Dunării devin parte integrantă a lumii romane. Romanizarea la care facem referire începe cu aproape două secole înainte de cucerirea propriu-zisă, militară a teritoriului dacic de către trupele militare romane.”
Dacă ar fi să privim economia curentă a Europei și economia Imperiului roman din antichitate, cred că pot încăpea comparații. Dacă acum vorbim despre leu – dolar – euro, atunci, trebuie subliniat faptul că Imperiul Roman se întindea pe trei continente: părți din Asia, din Nordul Africii și din cea mai mare parte a Europei.
Nobilii traci "învățau" carte la Roma. Lumea bună își trimitea copii la Roma, pentru că, vrând-nevrând, viitorul lor însemna apartenența la acel tip de cultură și civilizație – a imperiului Roman. Mai mult decât atât, Roma transformă întreaga sa politică vis-a vis de regii și dinaștii „barbari”, prin ceea ce odată cu Octavian avea să se numească Pax Romana.
Mai devreme sau mai târziu, mai toate populațiile nou-venite au visat să cucerească Roma sau întemeieze un stat și să devină o "mică Romă"...
Subiectul care a vizat romanizarea teritoriului pe care acum îl locuim și îl numim România a fost primit cu mare interes de elevi, dar și de telespectatorii canalului de televiziune TVR2.
Elevii prezenți în Palatul Facultății de Drept din cadrul Universității din București – gazda acestei ediții de Forța ideilor” – au fost încântați să afle că astăzi, cercetarea arheologică nu mai înseamnă numai căutare de obiecte vechi, de pietre și vestigii. Astăzi, arheologia își dă mâna cu chimia, cu fizica și biologia, cu antropologia, pentru a data, pentru a plasa obiectele în context, iar contextul este esențial pentru arheolog pentru a reconstitui cât mai fidel lumea de atunci, lumea din care provine obiectul pe care astăzi îl ținem în mână.
Articol de Delia Apostol-Hanzelik
×××
Mulţumiri pentru susţinerea proiectului: Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Drept.
Invitat: conf. univ. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Teologie, Litere, Istorie şi Arte - Centrul Universitar Piteşti - Universitatea Politehnica din Bucureşti
Au participat: elevii de la Colegiul Naţional Școala Centrală și de la Liceul Tehnologic Special nr. 3, București.
Jurnalişti: Mihaela Iamandei, Delia Apostol-Hanzelik
Traducător Limba Semnelor Române: Lena Lazăr Dermengiu
Regizor artistic Mara Pasici Manolescu
Producător: Sînziana Miloşoiu
Realizator: Mihaela Crăciun
