Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) și dat recent publicității aduce în prim-plan o radiografie îngrijorătoare a percepțiilor publice din România. Rezultatele relevă o stare generalizată de nemulțumire, incertitudine și scădere a încrederii în actorii politici și instituțiile statului.
Potrivit datelor sondajului, 70% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 24% au exprimat convingerea că lucrurile merg spre mai bine. Un procent de 6% nu au avut un răspuns clar sau au evitat să se pronunțe. Această cifră amplă confirmă persistența unui climat de neîncredere și instabilitate în opinia publică, pe fondul crizelor multiple – economice, politice și sociale – cu care societatea românească se confruntă în ultimii ani.
Clasamentul încrederii în persoane publice este puternic fragmentat și evidențiază o absență a unui lider capabil să coaguleze o majoritate solidă de susținători. Călin Georgescu se află pe primul loc cu 40% grad de încredere, urmat îndeaproape de George Simion (38%) și Nicușor Dan (34%). Politicienii aflați în funcții executive sau administrative, cum ar fi Sorin Grindeanu sau Ilie Bolojan, se regăsesc la valori semnificativ mai mici – în jur de 26%. Alte nume publice, precum Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz sau Diana Șoșoacă, se situează la aproximativ 19%.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, datele sondajului CURS indică o creștere semnificativă pentru partidele considerate antisistem: AUR ar obține 34% din voturi, în timp ce PSD ar înregistra 23%, PNL 16%, iar USR 12%. Alte formațiuni politice se situează sub pragul electoral de 5%. Aceste cifre reflectă o scădere vizibilă a sprijinului pentru partidele tradiționale, în paralel cu un vot de protest tot mai accentuat, alimentat de nemulțumirea față de status quo.
Când vine vorba de instituții, Armata (79%), Pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) sunt pe primele locuri în topul încrederii. De asemenea, Uniunea Europeană beneficiază de un nivel relativ bun de susținere, cu 55% încredere. În schimb, instituțiile politice se confruntă cu scoruri modeste: Guvernul este creditat cu doar 27% încredere, Parlamentul cu 25%, Președinția cu 40%, iar Curtea Constituțională cu 26%. Aceste date sugerează o ruptură între cetățeni și mecanismele de conducere, într-un moment în care stabilitatea politică este esențială.
În ceea ce privește percepția asupra celui de-al doilea pachet de măsuri anunțat de Guvern, 36% dintre respondenți consideră că unele decizii sunt corecte, dar altele nu, în timp ce 29% le percep ca fiind complet nejustificate. Doar 24% susțin că măsurile sunt justificate și necesare. Datele reflectă o divizare profundă în societate, dar și o lipsă de convingere față de capacitatea guvernului de a gestiona eficient problemele economice și sociale.
Pe plan personal, 46% dintre respondenți spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, dintre care 19% declară o deteriorare „semnificativă”. Un procent de 32% susțin că nivelul lor de trai a rămas constant, însă cu nemulțumiri. Doar 16% se declară relativ mulțumiți, iar 4% afirmă că o duc mai bine decât în trecut.
