loader

Mass-media în perioada pandemiei. INTERVIU cu Mihaela-Alexandra Tudor

RECOMANDARI  TVRI 

Care este responsabilitatea socială a mass-mediei în perioada pandemiei este tema centrală a interviului realizat de Raluca Tudor, jurnalist TVR Internațional, cu Mihaela-Alexandra TUDOR.

 

Până în 1990, comunicarea nu avea în România statut de disciplină universitară, era însă fragmentar recunoscută ca obiect de studiu al altor științe sociale (psihologie, sociologie, lingvistică etc.).

Mihaela-Alexandra TUDOR este una dintre strălucitele reprezentante ale tinerei școli românești de cercetare în comunicare.

Performanțele sale științifice și în plan academic se măsoară în 3 premii pentru cercetare, cooptarea în peste 40 de comitete științifice ale unor conferințe internaționale și reviste științifice de pe tot globul. Conferențiar universitar doctor abilitat să conducă doctorate la Universitatea Paul Valéry din Montpellier, din ianuarie 2020, Mihaela-Alexandra TUDOR este aleasă director adjunct al Centrului de Cercetare “Comunicare, Resurse Umane și Intervenția Socială” (CORHIS).

Raluca Tudor, jurnalist TVR Internațional:

Școala franceză de comunicare face distincția dintre comunicare și informare. În ceea ce privește pandemia, ce prevalează, comunicarea sau informarea? În ce medii de comunicare?

Conf. univ. dr. habil. Mihaela-Alexandra TUDOR

Interesant punctul de plecare al triplei dumneavoastră întrebări. Informația este o formă de materie primă a comunicării, cunoașterea, dacă vreți, sub toate formele ei, scrisă, orală, audiovizuală (depinde de suport). În acest context, subiectul pandemiei COVID-19 devine un eveniment mediatic cu drepturi depline, care se supune logicilor mediatice, complexe, combinând evident informare și comunicare în plin fenomen de mediatizare. Mă explic. Toate sferele vieții noastre sunt impregnate de ubicuitatea mediatică. Tehnologiile digitale, noile media emergente (rețele sociale, media digitale etc.) fasonează viața noastră, societățile actuale, în rău sau în bine. Trăim într-o paradigmă a mediatizării, într-o media-life, adică într-o reconfigurare prin dependență crescândă de tehnologiile informării și comunicării care mediază/mediatizează viață noastră cotidiană. Așadar, materia primă a informației/informării „științifice” legate de coronavirus este cvasi-imposibil de găsit în stare pură pentru că este supusă mediatizării, acestui metaproces care are același impact și dimensiuni ca și globalizarea și prin care media devin parte integrantă din corpul social, economic, politic, cultural, științific și chiar uman.

(w882) Mihaela-Al

Se vorbește la nivel de proiecte și decizii guvernamentale, în diverse state, de tracking digital al persoanelor, pentru a determina cine este în contact cu bolnavi de COVID-19 sau potențial infectați, pentru o depistare în masă. Cum toate media mainstream, clasice, trec acum mai mult ca niciodată prin transformarea digitală, cum toată viață noastră trece acum, cu izolarea și distanța fizică, prin media emergente digitale (precum Facebook, Youtube, Instagram, Twitter...), este o evidență că această criză pandemică nu poate fi separată de noile media, și că aceste media creează utopii și distopii „sanitare” pe baza informației științifice și cu participarea tuturor actorilor științifici (experți, medici, virusologi, imunologi, chimiști, laureați ai Premiului Nobel....) al căror discurs este amalgamat cu conținuturi din alte domenii, distorsionat sau bruiat, sau pur si simplu adaptat la logicile omogenității mediatice...

Raluca Tudor, jurnalist TVR Internațional:

Care sunt rolurile sociale asumate de media în context de criză pandemică?

Conf. univ. dr. habil. Mihaela-Alexandra TUDOR

Media sunt prin definiție sociale pentru că strâng mase de oameni. Problema de miză cred că este aici construcția și menținerea prin media a coeziunii și solidarității sociale, a spiritului de sprijin colectiv. Și miza aceasta constă, în principal, în ce „pedagogie” aleg media mainstream să facă și cum se aliniază algoritmii tehnologiilor digitale la această pedagogie. Practic, este vorba despre două tipuri de selecție de mesaje pe scara „mai degrabă pozitive” sau „mai degrabă negative”, o selecție clasică, a media clasice, și una „algoritmică”, a media digitale. Pedagogia pozitivă este până acum, o formă eficace de construcție și menținere a solidarității și coeziunii sociale. Însă, în toată istoria comunicării de masă, senzaționalul, „negativul”, este modalitatea cea mai utilizată în construcția evenimentului dorit, prizat și care face „actualitatea”.... Este o chestiune, până la urmă, de responsabilitate socială și etică mediatică jurnalistică, greu de ținut în frâu în contextul noilor media.

Raluca Tudor, jurnalist TVR Internațional:

Tehnologiile digitale și-au dovedit forța și potențialul. Care sunt principalii actori comunicaționali? Care este legitimitatea lor? Cum își construiesc credibilitatea?

Conf. univ. dr. habil. Mihaela-Alexandra TUDOR

Mainstream media și-au pierdut din credibilitate. Și lupta strategică este, într-un fel, recâștigarea acestei credibilități. Spuneam într-o cercetare de-a mea că problema autorității (că este vorba despre cea a media sau a instituțiilor) este în dificultate. Autoritatea s-a „uberizat” adică s-a dezinstituţionalizat.

Autoritate pot face astăzi influencerii, instagramerii, bloggerii, personalități construite prin noile media, care devin legitime și surse de credibilitate pe fondul acesta, dramatic pentru societatea noastră actuală confruntată cu o criză pandemică, unde vocea, înainte considerată „rațională” a instituțiilor nu se mai aude. Pe undeva, decredibilizarea acestora (echivalentă cu decrediblizarea puterii, a statului, a liderilor aleși, a înseși democrațiilor noastre) este legitimă, iar media digitale au ajutat mult la construirea de voci alternative, „din rândul poporului”. Însă, problema apare atunci când legitimitatea „noilor autorități”, acești „profeți” ad hoc, în loc să conducă la o revoluție adevărată, conduce la o Jacquerie. Și Jacqueria nu reformează sisteme, ci favorizează, în cazul nostru, actori comunicaționali de moment, populiști, „inculți” care nu posedă expertiză, însă posedă „scena mediatică” alternativă. De aici, este ușor de imaginat circulația teoriilor conspirației și a altor scenarii care abundă acum în media în plina criză COVID-19.

Raluca Tudor, jurnalist TVR Internațional:

Tehnologiile digitale au preluat o parte din comunicarea socială. Cum vedeți în acest context raporturile dintre spațiul public și spațiul virtual? Există un spațiu public virtual?

Conf. univ. dr. habil. Mihaela-Alexandra TUDOR

Nu cred că trebuie să ne ferim să vorbim despre spațiul public virtual. Virtual nu este opusul realului. Virtual este, așa cum spunea Pierre Lévy, un spațiu al potențialului care de-abia așteaptă să se actualizeze. Iar spațiul public online se actualizează continuu, cu diversitatea sa de actori, de probleme și de noi forme de dezbatere. Chestiunea aici cred că se pune mai degrabă în termeni de frontiere între spațiul public și privat. Spațiul public virtual șterge cumva aceste frontiere dintre ceea ce numim spațiul privat, domestic, și cel public, agoric. Și această ștergere de frontiere ne readuce în discuție problema vieții intime, până unde dăm acces la viață noastră intimă. Mai există un spațiu intim? Sau intimul este parte din spațiul public virtual?

Criza pandemică COVID-19 a impus izolarea în spațiul intim. Însă, acest spațiu intim a devenit deja public și nu pentru că dormitoarele, sufrageriile, bucătăriile, casele noastre sunt pe Internet. Ele sunt la TV, la radio, pe Facebook sau Instagram, dar, mai ales în discursul public. În acest context, ce mai rămâne din spațiul privat, intim? Aici aș vedea o discuție serioasă în problematizarea spațiului public virtual legată direct de chestiunea trackingului și a libertăților. Până la urmă, în ce măsură decizia dumneavoastră de a pune o fotografie pe Facebook cu bebelușul abia născut, în plin COVID, este mai legitimă decât trackingul? Vedeți, răspunsul nu este ușor.

Interviu de Raluca Tudor, jurnalist TVR Internațional

Logo

 
„Ora Regelui”, la TVR 1. Apărare, educație și excelență academică: Familia Regală, în vizită la Cluj-Napoca

De la celebrarea moștenirii diplomatice a Reginei Maria și întâlnirile cu elitele academice ale orașului, până la dialogul cu militarii ...

Constantin Popovici, la un pas de câștigarea Cupei Mondiale la sărituri în apă de la mare înălțime. Finala din China, în direct la TVR Sport

Sportivul român, fost campion mondial și european, pornește de pe locul al doilea în clasamentul general, la doar patru puncte de liderul ...

O femeie care a purtat durerea unei întregi națiuni: Natalie Portman strălucește în „Jackie”, la TVR 1

În filmul biografic „Jackie” aflăm povestea zilelor dramatice care au urmat asasinării preşedintelui american John F. Kennedy, relatată din ...

Tricolorii încheie grupa de Liga Națiunilor pe ultimul loc

România pierde la Zenica și încheie pe ultimul loc grupa din Liga Națiunilor. Selecționerul Gheorghe Hagi cere mai multă atenție, iar tricolorii ...

Precedent administrativ: posibilitatea unor taxe mai mici prin revenirea la statutul de comună

Localitatea Căzănești, din județul Ialomița, marchează o premieră în administrația publică din România, devenind primul oraș care revine la ...

Unde începe povestea

„Unde începe povestea” este o călătorie printr-un teritoriu în care trecutul nu a dispărut, ci continuă să trăiască în arhitectură, în tradiții ...

Premieră “Memoria locului”: Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Craiova

Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Craiova, trei secole de istorie și o pictură unică în arta sacră românească. Vă invităm să urmăriți în ...

Interzis la Cotroceni: un precedent periculos? Analiză ‟Breaking Fake News”, pe TVR 1

Jurnalistul Marian Voicu şi invitatul său, Răzvan Martin, Coordonator FreeEx - ActiveWatch, discută despre obligaţiile instituţiilor publice ...

“Reporter special”: TVR Iași, la ceas aniversar. 35 de ani de la prima emisie | VIDEO

„Cum să spun ce merită spus? Să fie valoros și cursiv, atractiv și logic, cuprinzător și sensibil, mișcător prin adevărul mărturisit, ...

Școala, spațiul în care copiii nu se mai simt în siguranță

Pentru foarte mulți copii, violența face parte, din păcate, din realitatea de zi cu zi a școlii românești. Fie că vorbim despre agresiune fizică, ...

În culisele competiţiilor de echitaţie. „Mâine începe azi”, cu juniorul Horia Butuza, la TVR 2

În doar câțiva ani de la primele antrenamente, a reușit să urce pe cele mai înalte podiumuri naționale și internaționale la sărituri peste ...

“Călătorie cu gust” cu pasiune pentru motoare și gastronomie | VIDEO

În această ediție “Călătorie cu gust”, intrăm într-un atelier de reparații și customizare a motocicletelor, unde pasiunea pentru motoare se ...

România – Canada, ultimul test al Stejarilor în luna noiembrie, în direct la TVR Sport

Naționala de rugby a României încheie seria meciurilor din luna noiembrie din World Rugby Nations Cup cu o confruntare cu reprezentativa Canadei. ...

Cunoaștere, cultură și muzică: Gala de deschidere „Religions 360°”, la TVR Cultural

Vineri, 20 noiembrie, de la ora 19.00, TVR Cultural difuzează în premieră Gala de deschidere a Congresului Internațional de Istorie a Religiilor ...

Premieră la TVR Cultural: Piatră contra fier - culisele duelului care a dus la înălţarea turnului simbol, în documentarul „Eiffel, războiul turnurilor”

Înainte de a deveni simbolul incontestabil al Parisului, Turnul Eiffel a fost miza unei bătălii feroce a orgoliilor, a viziunilor arhitecturale ...