Recent, Senatul României a adoptat o propunere legislativă referitoare la "majoratul online", un concept care vizează reglementarea accesului minorilor sub 16 ani la serviciile online și crearea de conturi personale, condiționând aceste acțiuni de acordul parental verificabil.

.
Inițiativa, aflată în prezent spre dezbatere în Camera Deputaților, a generat un val de reacții din partea diverselor părți interesate, de la instituții ale statului și mari platforme online, până la organizații non-guvernamentale (ONG-uri) active în domeniul protecției copilului.
.

Rațiunea principală a inițierii acestui proiect legislativ, conform declarațiilor inițiatorului, este protejarea copiilor de influența potențial negativă a algoritmilor media și a platformelor de socializare. Argumentul central gravitează în jurul dorinței de a asigura o dezvoltare sănătoasă a tinerei generații, prioritizând siguranța online a copiilor. Alegerea vârstei de 16 ani ca prag relevant se bazează, conform inițiatorilor, pe studii care indică o conștientizare a responsabilității sociale în rândul tinerilor la această vârstă.
.

Cu toate acestea, legea ridică o serie de întrebări și preocupări legitime. În primul rând, mecanismul de "acord parental verificabil" necesită o definire clară și o implementare practică eficientă, pentru a evita transformarea acestuia într-o barieră birocratică greu de depășit sau într-o simplă formalitate ușor eludabilă. În al doilea rând, este esențial să se evalueze impactul potențial asupra libertății de exprimare și a accesului la informație pentru minorii cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani, asigurându-se că măsurile luate nu duc la o cenzură excesivă sau la o marginalizare a acestei categorii de vârstă în spațiul online.
.

Mai departe, este necesară o analiză aprofundată a impactului asupra platformelor online. Implementarea unei astfel de legi ar putea genera costuri suplimentare pentru aceste companii, care ar trebui să dezvolte și să implementeze mecanisme de verificare a vârstei și de obținere a acordului parental. În plus, ar putea apărea dificultăți în aplicarea legii la platformele internaționale, care nu sunt supuse direct legislației românești.
.

Este important ca dezbaterea parlamentară să ia în considerare toate perspectivele relevante, inclusiv cele ale organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul protecției drepturilor copilului, precum și opiniile specialiștilor în psihologia copilului și în domeniul tehnologiei. O abordare echilibrată, care să pună în balanță protecția minorilor cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, este esențială pentru a asigura că această lege, odată adoptată, va contribui efectiv la crearea unui mediu online mai sigur și mai propice dezvoltării sănătoase a tinerei generații.
.

Dezbaterile recente din România privind stabilirea vârstei de 16 ani ca prag pentru majoratul online reflectă o preocupare crescândă pentru protecția minorilor în mediul digital. Inițiativa legislativă, supusă unei consultări publice ample, își propune să echilibreze accesul tinerilor la informație cu necesitatea de a-i proteja de conținutul dăunător și de riscurile asociate cu prezența online.
.

Proiectul de lege nu intenționează să interzică sau să cenzureze accesul tinerilor la platformele de socializare, ci să promoveze un parteneriat între părinți și furnizorii de servicii online. Până la vârsta de 16 ani, crearea de conturi și accesarea serviciilor online ar urma să se facă doar cu acordul parental verificabil, responsabilizând astfel familia în procesul de educație digitală a copiilor.
.

Deși există modele legislative în alte state membre ale Uniunii Europene, precum Franța, care impun restricții mai severe, abordarea românească se concentrează pe stabilirea unui cadru legal clar, lăsând autorităților competente, precum ANCOM, sarcina de a elabora normele tehnice de aplicare. Accentul se pune pe protejarea sănătății și a siguranței copiilor, identificând și contracarând conținutul dăunător, precum mesajele de radicalizare online, fără a îngrădi în mod excesiv libertatea de exprimare.
.

Proiectul de lege este considerat un punct de plecare, deschis îmbunătățirilor și sugestiilor din partea societății civile, a experților și a instituțiilor relevante. Indiferent de forma finală, litera legii va trebui să ofere un echilibru just între protecția minorilor și drepturile fundamentale, asigurând un cadru sigur și responsabil pentru dezvoltarea tinerilor în era digitală.
.