Încă de începutul lui 2026, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a atras atenția că măsurile fiscale și menținerea inflației la un nivel ridicat vor afecta semnificativ consumul populației în acest an.
Impactul măsurilor de ajustare fiscală se va intensifica pe parcursul anului curent, exercitând o presiune vizibilă asupra puterii de cumpărare a populației conform estimărilor cuprinse în prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Această evoluție negativă este pusă pe seama menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului, fenomen care, coroborat cu diminuarea venitului disponibil al gospodăriilor, determină o restrângere a capacității de achiziție.
Realitatea economică actuală este reflectată fidel de costul unui coș de cumpărături de bază, unde suma de 100 de lei abia mai acoperă produsele esențiale pentru câteva zile. O analiză comparativă relevă faptul că aceleași produse care în anul 2026 necesită întregul buget de 100 de lei puteau fi achiziționate anul trecut cu aproximativ 83 de lei. Această diferență nominală de 17 lei indică o erodare a puterii de cumpărare de aproape 20% într-un singur an, cele mai accentuate scumpiri fiind identificate la alimentele de bază precum laptele, ouăle și carnea, sub influența costurilor ridicate de producție și energie.
Această etapă de scumpiri succede unei perioade prelungite de instabilitate, începută în anul 2022, când inflația a depășit pragul de 13%. Efectele s-au propagat în lanț de la energie și transporturi până la prețul final de la raft, procesul de măcinare a puterii de cumpărare continuând constant între anii 2023 și 2025. Deși pe termen lung situația actuală diferă de hiperinflația din anii '90, când volatilitatea monetară împiedica orice planificare financiară, contextul recent marcat de pandemie, criza energetică și conflicte geopolitice a inversat tendința de îmbunătățire a nivelului de trai observată după aderarea la Uniunea Europeană.
În concluzie, deși veniturile au cunoscut creșteri istorice în ultimele două decenii, ultimii ani au impus un ritm de creștere a prețurilor care a depășit în anumite intervale dinamica salarială. Puterea de cumpărare a românilor nu înregistrează un declin abrupt similar perioadei de tranziție, însă devine tot mai fragilă în fața cumulului de factori fiscali și macroeconomici. Astfel, principala preocupare a consumatorilor s-a deplasat de la valoarea nominală a câștigurilor către utilitatea reală a banilor în raport cu volumul de bunuri ce pot fi achiziționate din bugetul zilnic.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
