loader
Foto

”Prezenţe româneşti în Italia”: Cătălina Oana Curceanu, fizician

RECOMANDARI  TVRI 

Un proiect realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, dedicat celei mai mari comunităţi româneşti din străinătate. Seria a început la TVR Internațional pe 11 noiembrie, de la ora 22:00, ora României. | VIDEO  

 

Prezențe românești în Italia

Seria de la TVR Internaţional a debutat vineri, 11 noiembrie, de la ora 22.00, ora României, cu cercetătoarea Cătălina Oana Curceanu, care contribuie în Italia la o revoluție științifică în plină desfășurare. Cercetătoarea conduce acum o echipă de 20 de fizicieni, matematicieni și informaticieni la Institutul Național de Fizică Nucleară, Laboratorul Frasati. Echipa sa, în care se află și trei români, este axată pe studiul experimental al fizicii nucleare.

(w882)

Chiar aici, în Laboratorul din Frascati, se află un accelerator de particule unic în lume, fiind locul unde a început, de fapt, istoria acceleratoarelor de particule. Echipa TVR, formată din realizatoarea Anca Berlogea-Boariu, directorul de imagine Claudiu Petringenaru și asistentul de imagine Valentin Ciolan, a avut privilegiul să pătrundă în laborator și să afle mai multe despre fascinanta muncă de cercetare, ghidați de Cătălina Oana Curceanu. În prezent, ea lucrează la un experiment fascinant, denumit SIDDHARTA2, care studiază interacțiunea între particule elementare din interiorul unor nuclee de atomi stranii, creați în acceleratorul de particule și care ar putea aduce răspunsuri privitor la misterul materiei din inima stelelor de neutroni.

Privind în adâncul materiei, cercetătoarea nu încetează să privească spre stelele care au fascinat-o din copilărie.

„Când eram mică, aveam 9-10 ani, petreceam vacanțele la bunica mea la Mediaș, în afara orașului. Și împreună cu tatăl meu și cu surorile mele mă uitam la stele. Era un cer senin, perfect, minunat. Și vedeam aceste stele și mă întrebam cum e posibil să știm la ce distanță sunt? Cum ? De unde știm? De ce strălucesc? Care e procesul? Care e focul ce le menține în viață? Și așa a pornit curiozitatea mea pentru știință, care nu s-a stins niciodată. Și după cum ați văzut, chiar și astăzi studiez, dintr-un anumit punct de vedere, stelele, cele de neutroni.

Stele de neutroni au o particularitate aparte: sunt extrem de dense și sunt formate din materia rămasă după explozia unor stele, mai mari decât soarele, materie care se strânge, sub un colaps gravitațional, până formează un bulgăre de cca 10 km în diametru. Ca să vă imaginați mai bine cât de densă este materia, încercați să înghesuiți 50 de milioane de elefanți într-un degetar, spunea astrofizicianul Neil deGrasse Tyson! Cum de ajunge să fie atât de densă și ce tip de materie se află în inima acestor stele este una din întrebările la care ar putea răspunde cercetarea echipei condusă de Cătălina Oana Curceanu la Laboratorul din Frascati. Dar asta nu este tot. Cercetătoarea face parte și dintr-o altă echipă a Institutului Național de Fizică Nucleară din Italia, care își desfășoară activitatea la laboratorul național de la Gran Sasso.

„Ce răspunsuri caut acum? Dacă mecanica cuantică este teoria finală sau există o teorie dincolo de mecanica cuantică, care ar putea să explice în mod natural anumite - să le zicem - mistere, din cadrul actualei mecanici cuantice. Asta facem la Gran Sasso, laboratorul de sub munte, într-un tunel care unește două orașe, l’Aquila și Teramo, un tunel lung de 10 kilometri în care circulă mașinile. Dar la jumătate se deschide o poartă, care pare ceva cu totul fantastic, mare și din metal, și intri într-un univers paralel. Intri în așa-numitul laborator subteran, sub 1400 de metri de munte, și acolo sunt o grămadă de experimente zeci de experimente care încearcă să studieze neutrinii, proprietățile neutrinilor, încearcă să măsoare materia întunecată sau, cum suntem noi, încearcă să descopere semnale ale unei eventuale teorii dincolo de actuala mecanică cuantică. Până acum nu am descoperit, dar în viitor cine știe! Ar fi o descoperire evident de premiul Nobel, plus ar fi o descoperire care ar schimba total fizica actuală și știința de la ora actuală. Este fascinant să lucrezi în laboratorul de la Gran Sasso din multe puncte de vedere, inclusiv faptul că stai acolo sub munte, te simți în inima muntelui și încerci să faci tot ceea ce poți și tot ceea ce îți poți imagina ca să descoperi o lume necunoscută.”

Seria „Prezenţe româneşti în Italia”, realizată de Anca Berlogea Boariu şi Claudia Nedelcu Duca şi coordonată de Mihaela Crăciun si Corina Dobre, va putea fi urmărită la TVR Internaţional în perioada 11 – 20 noiembrie, la ora 22.00 (luni-vineri) şi la ora 21.00 (sâmbătă şi duminică), dar şi pe platforma tvrplus.ro.

(w882)

Proiectul editorial dedicat celei mai mari comunităţi româneşti din străinătate a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Logo

 
Bobul masculin, speranță românească pe pista legendară Eugenio Monti

Echipajul condus de Constantin Dinescu, care va reprezenta România la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026, intră în competiție începând de sâmbătă, ...

„Albania – secretul din Balcani”: o lume redescoperită, la TVR INFO

Învăluită în mister, Albania este un teritoriu cu o istorie tumultuoasă. De la munţii impunători din Nord până la ţărmurile sălbatice ale ...

„Caviar Connection” - Documentarul ce dezvăluie complexitatea corupției și a puterii politice

Documentarul de investigație „La Caviar Connection”, o producție franceză de referință ce propune o incursiune de tip thriller în culisele ...

Povestea din ochii lor

Lumea animalelor e plină de emoție, de povești și de lecții despre iubire. Doar că, uneori, omul uită că dragostea pentru un animal înseamnă și ...

Eurovision România: Juriul a decis zece finaliști ai Selecției Naționale

Joi, 12 februarie, la Telejurnalul de la ora 20.00, în direct la TVR 1, TVR INFO și pe tvrplus.ro, am aflat finaliștii deciși de Juriul Selecției ...

Cât câștigă Big Tech de pe urma fraudelor online? Vineri, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre conspirația Gates-Epstein şi despre „femeile” dezbrăcate de Grok. Pe 13 februarie, de la 18.45, Marian Voicu ne ...

Schiul alpin românesc, între tradiție și viitor la Milano Cortina 2026

Schiul alpin rămâne una dintre cele mai iubite și spectaculoase discipline din programul Jocurilor Olimpice de iarnă, iar România continuă să își ...

Relațiile disfuncționale, impact măsurabil asupra performanței profesionale și a stabilității economice

Rata divorțurilor și a problemelor de sănătate mintală crește de mulți ani, iar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele vieții de cuplu ...

Cum trăiește Mihnea Spulber performanța olimpică la Milano–Cortina 2026

Aflat în competiție la sărituri cu schiurile, sportivul transformă emoțiile și efortul în curaj și determinare, în lupta sa pentru excelență la ...

Drumul sportivului Alexandru Ștefănescu spre Milano–Cortina 2026

La 26 de ani, schiorul român se află la a doua participare olimpică, cu amintirile din Beijing și speranțele unui viitor strălucit pe pârtiile ...

Tricolorii pe pârtiile olimpice: România mizează pe tinerețe și experiență la schi alpin, la Milano–Cortina 2026

Alexandru Ștefănescu și Sofia Moldovan reprezintă România în probele tehnice, într-o ediție olimpică pe care comentatorul TVR Cristian Mîndru o ...

NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...