Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în româneşte „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor zi de pomenire a celor plecați dintre noi.
Duminica a opta după Sfintele Paști este cea a Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor – numită în popor şi Duminica Mare. Aceasta este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, iar a doua zi este sărbătoarea Sfintei Treimi (numită şi Lunea Sfântului Duh).
Sărbătoarea Rusaliilor este cea mai veche sărbătoare a creştinilor, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sf. Luca (Fapte 20, 16). În a doua jumătate a secolului IV, pelerina apuseană Egeria descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Însă Înălțarea a fost fixată, de pe la anul 400, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită până astăzi, iar Cincizecimea a rămas Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.
În Vechiul Testament, Cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai, de suferinţele evreilor în pustiu, precum şi de necazurile cele multe prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinței, unde s-au îndulcit de roade, de grâu şi de vin. De aceea, la această sărbătoare I se mulţumea lui Dumnezeu şi pentru secerişul nou. Unii tâlcuitori spun că Cincizecimea ar fi fost orânduită şi pentru cinstirea numărului şapte, întrucât acest număr adunat de şapte ori cu el însuşi dă numărul de cincizeci (de zile fără una). În legea veche, nu numai zilele se numărau aşa, ci şi anii, de exemplu - se sărbătorea Jubileul, adică trecerea a de șapte ori câte şapte ani. În acel an jubiliar, pământul era lăsat nesemănat şi vitele erau puse la odihnă, iar robilor li se dădea libertatea să plece.
În Noul Testament, aceasta zi aminteşte de venirea Duhului Sfânt peste Apostoli, Duh Care ne dă Legea duhovnicească, ne călăuzeşte spre tot adevărul şi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu, scrie basilica.ro. Astfel, Cincizecimea ne arată ieşirea din răutatea necredinţei şi ziua întemeierii Bisericii în chip văzut.
Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în româneşte „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. În prima jumătate a lunii mai, romanii celebrau Rosalia – Sărbătoarea Rozelor, dedicată atât trandafirilor, adică vieții și frumuseții, cât și cultului morții. Rosalia a fost absorbită în cultura populară românească, ulterior asimilată cu sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh. Și cine sunt Rusaliile? Ele sunt ființe mitice extraordinare, Rusaliile sau Rusalcele sunt fecioare frumoase, îmbrăcate în haine străvezii și care își fac apariția mai ales în perioada verii. În tradiția românească, Rusaliile au fost denumite și iele.
Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În Duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.
Întrucât persoanele Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile. În acest an, 8 și 9 iunie.
Sărbătoarea cade întotdeauna la 10 zile după Înălţare sau la 50 de zile după Paşti. Ε totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai târziu.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Teofilact și alți exegeti afirmă că la Cincizecime au fost prezenți nu numai apostolii, ci și alți frați. De aici reiese că Sfântul Duh s-a revărsat peste toți membrii Bisericii, nu numai peste ierarhia reprezentată de apostoli. Exegeza ortodoxă, precum și cea româno-catolică, bazate pe Tradiție, afirmă că la Cincizecime era de față și Maica Domnului.
Deşi fiecare Apostol a primit pe Duhul Sfânt şi cu toţii au pornit în lume vestind tainele Împărăţiei cerurilor în graiul tuturor popoarelor, deşi cei ce s-au botezat erau „bărbaţi cucernici din toate neamurile care sunt sub cer“, s-a creat atunci o unitate nouă, spirituală. Rusaliile sunt ziua întemeierii Bisericii creştine ca instituţie divino-umană.
Există obiceiul ca, în ziua de Rusalii, să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, ca semne ale coborârii Sfântului Duh, ele fiind binecuvântate și împărțite apoi credincioșilor.
***
Credit foto: Shutterstock - R. Jodar
