Cele opt plăcuțe din aur datând din epoca romană, descoperite la Germisara, sunt doar pretextul călătoriei noastre, pentru că însăși așezarea în care a avut loc descoperirea, este o comoară. Comoara este Germisara sau altfel spus, Geoagiu de astăzi, din ediția “Locuri, oameni și comori”, de vineri, 21 martie, de la ora 21.25, la TVR 3.
Mergem pe un drum roman lung de 200 de metri și perfect conservat și ne întrebăm de ce a fost el construit aici, pe malul drept al Mureșului, peste dealuri, în bazinul Glodului, la o distanță de 14 kilometri de Orăștie.
Nu e drumul imperial care ducea la Alba Iulia, e un drum auxiliar, dar romanii construiau drumuri către toate destinațiile de interes. Așadar, aici erau o circulație de luat în seamă și mai ales, locuri importante. Drumul ne-a condus pe un deal, unde am descoperit ruinele unui castru roman impunător.
De ce l-au construit aici? Pentru că romanii erau interesați de zona minieră din apropiere, pentru că avea o poziție strategică pe linia lor de apărare și nu numai. Castrul militar de la Germisara avea rol și de depozit pentru păstrarea de cereale, de aprovizionare pentru alte castre de pe Valea Mureșului. Dar unde duce drumul roman care pornește din acest loc?
De ce și-au dat interesul romanii să construiască un drum bine pietruit care să traverseze o simplă așezare rurală? Vom afla cine ar vrea să meargă pe acest drum și care este punctul lui terminus, vineri, 21 martie 2025, de la ora 21.25, la TVR 3, într-o ediție “Locuri, oameni și comori”, conduși cu măiestrie de amfitrioana emisiunii, Emilia Nicolaescu.
Drumul roman se oprește acolo unde iese din pământ un izvor cu apă termală. După anul 106, acest lucru i-a atras pe romanii cuceritori care au beneficiat din plin de calitățile curative ale apelor de aici. Romanii apreciau foarte mult calitatea apelor termale de la Germisara, toponimul însemnând apă caldă. Pentru vindecare, ei veneau aici și mulțumeau nimfelor care îi însănătoșeau. De la comandanți, guvernatori și până la simpli soldați romani, făceau baie în aceste bazine.
Mai mult decât atât, când romanii au ajuns în acest loc, băile erau deja construite. Nu știm cum arătau băile dacilor, pentru că bazinele actuale au fost ridicate de romani, dar e cert că dacii se bucurau și ei de calitățile apelor termale. Cum arăta locul acesta în epoca romană?
Apa era dirijată prin canale spre bazine. Unul dintre bazine, descoperit chiar în interiorul actualului ștrand, era căptușit cu scândură de lemn. Bazinele au fost construite în două etape. În prima fază, ele erau la suprafață, dar odată cu trecerea timpului s-au tot adăugat, probabil pentru că erau foarte căutate.
Cea de-a doua fază este în subteran, datorită scăderii nivelului apei din cavitatea respectivă, ceea ce a dus la săparea în stâncă a câtorva bazine unde se făceau tratamente. Ele sunt lucrate foarte interesant datorită faptului că pe margini, de jur împrejur, în cadrul fiecărui bazin au fost create niște bănci din piatră pe care se ședea și pe perete se vede nivelul apei care era până la gât, pentru ca omul să poată să stea în apă pentru diverse tratamente.
Comoara arheologică de o deosebită valoare o reprezintă cele opt plăcuțe de aur, descoperite aici, la Germisara. Pe întreg teritoriul Imperiului Roman au fost găsite 15 plăcuțe de aur, dintre care opt sunt la noi în țară. Aceasta e comoara de la Germisara, opt plăcuțe de aur dedicate zeităților romane, descoperite în băile termale. Ce mesaje conțin ele, ce informații ne transmit și de ce sunt considerate o comoară?
Pe plăcuțe sunt reprezentate zeități romane protectoare și câte un text de donație, cum ar fi: Nimfelor le-a închinat Licinia Cale sau Nimfelor le-a pus o ofrandă Bebius Ingenus. Cornelia Marcelina, o femeie romană bogată, este cea care a închinat nimfelor două plăcuțe.
Plăcuțele de aur au toate aceeași formă, a unei frunze cu nervuri sau poate a unui vârf de săgeată.
Diana apare în poziție de vânătoare, iar nimfele, ca niște fecioare frumoase cu puteri miraculoase.
Nimfele aveau darul profeției, dar și pe cel al vindecării. Ele îi protejau pe cei care le intrau în grații și sunt de mai multe feluri. Nimfele apelor dulci, ale lacurilor, izvoarelor și fântânilor se numeau naiade. Ele trăiau atât timp cât existau și apele pe care le stăpâneau.
Puteți urmări ediția emisiunii și pe canalul oficial de youtube al Televiziunii Române:
Emilia Nicolaescu ne aduce noi poveşti adevărate despre locuri care ascund mistere, despre comori neştiute, furate, dintre care unele au fost recuperate de oameni, care şi-au făcut din rescrierea istoriei o profesie şi o pasiune.
Vineri, 21 martie 2025, de la ora 21.25, la TVR 3, vă invităm într-o călătorie în timp de la Germisara la Geoagiu!
Puteți viziona emisiunea și online pe TVR+.
***
Producător Emilia Nicolaescu
Credit foto: capturi din emisiune/ youtube TVR
