Între 26 februarie și 3 martie, TVR Cultural i-a invitat pe telespectatatori să urmărească dialogurile Danielei Zeca Buzura cu regretații critici Alex Ștefănescu și Georges Banu, teoreticianul literar Sorin Alexandrescu, actorul Emil Boroghină și dr. Maria Dorobanțu, cardiolog.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii „Mic dejun cu un campion”
Criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu (1947-2024) - ediție in memoriam din 2017
- Luni, 26 februarie, și miercuri, 28 februarie, de la ora 10.00
„Scriitorul şi criticul literar Alex Ştefănescu mi-a spus cândva: «Voi încheia „Proiectul Eminescu” şi ştiu, în sfârşit, că vom vorbi despre poet nu doar în ianuarie şi în decembrie»”, spunea Daniela Zeca Buzura despre invitatul ei.
Alex Ştefănescu a revenit la „Mic Dejun” în 2017, când volumul „Eminescu, poem cu poem” a văzut lumina tiparului. A fost ca un adevărat şantier de cercetare şi selecţie bazat pe documentarea în arhive timp de cel puţin un deceniu. A scris timp de patru ani, iar cartea a apărut în noiembrie 2017. Vor urma şi altele, pentru că aceasta face parte dintr-o serie care va cuprinde întreaga operă poetică antumă a poetului. Aşadar, o întreprindere temerară, menită a scoate la lumină nu numai cele ştiute, dar şi cele necunoscute despre Eminescu, creaţia lui literară, filosofică sau jurnalistică, dar şi despre viaţa, iubirile şi miturile ce se leagă de personalitatea acestuia.
„Mi-ar fi părut rău să mor şi să nu fi scris despre Eminescu”, spunea Alex Ștefănescu.
Alex Ştefănescu este autorul unei cărţi fundamentale pentru istoria recentă - „Istoria Literaturii Române Contemporane”, începând cu 1940, de unde o lăsase George Călinescu, până în prezent. Apărută în 2005, rodul a peste 10 ani de studiu, această lucrare a fost legitimată prin recompensarea ei cu două premii excepţionale: cel al Academiei Române şi cel al Uniunii Scriitorilor.
Alex Ștefănescu a fost și fondator de editură, fost membru în consiliul de administraţie al TVR (până în 2002), câştigător al premiilor APTR pentru talk-show şi emisiuni de cultură.
Alex Ștefănescu s-a stins din viață duminică, 25 februarie, la 76 de ani. Anunțul a fost făcut de scriitorul Daniel Cristea-Enache, pe contul său de Facebook.
Alex Ştefănescu este autorul a mii de articole de critică literară. A scris, de asemenea, dramaturgie şi scenarii pentru televiziune, precum scenariul pentru serialul de televiziune „Căsătorie imposibilă”, difuzat de Televiziunea Română în anii 2000. De asemenea, a realizat, pentru TVR Cultural, emisiunea „Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu” (2007-2009), pentru care i-a fost decernat Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008. Tot pentru TVR Cultural, a mai realizat emisiunile „Tichia de mărgăritar” şi „Iluminatul public”.
Cea mai recentă lucrare publicată de Alex Ștefănescu este din 2022: „Despre impuritatea literaturii”.
***
Prof. Sorin Alexandrescu - critic și teoretician literar (ediție din 2021)
- Marți, 27 februarie, ora 10.00
Nepot de soră al lui Mircea Eliade și deținător al drepturilor de autor ale acestuia, Sorin Alexandrescu este unul dintre cei mai mari teoreticieni ai modernității și postmodernității europene, întors definitiv acasă după un exil de 30 de ani.
„Am plecat pentru un an ca profesor în Olanda, la Universitatea din Amsterdam, la una dintre la mai mari catedre de limbă română din Occident. După aceea, mi-au prelungit şederea pentru că le-a plăcut ce am făcut acolo şi aşa au trecut mai multe decenii”, spunea Sorin Alexandrescu, invitat la „Mic dejun” în anul 2021.
Din 1983, a ținut cursuri de semiotică și de filosofie la Amsterdam, unde a înfiinţat şi revista „International Journal of Romanian Studies”, care a funcţionat din 1976 până în 1989. A fost unul din membrii activi ai diasporei literare românești și un militant activ pentru democratizarea țării, publicând numeroase studii și articole despre România.
Revoluția din decembrie 1989 l-a făcut să se gândească serios la reîntoarcere. S-a implicat cu toată forţa în refacerea Bibliotecii Centrale Universitare, distrusă în timpul luptelor de stradă şi de incendiul care a devastat sediul şi colecţiile acesteia. Şi-a folosit prestigiul pentru a face lobby şi a aduna fondurile necesare pentru refacerea şi modernizarea clădirii monument istoric. După 2000, și-a încheiat cariera didactică în Olanda şi a revenit definitiv în România.
În 2001, împreună cu Dan Grigorescu, Mihai Zamfir, Laura Mesina, Vlad Alexandrescu, Vasile Morar și Zoe Petre, a pus bazele Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, pe lângă Universitatea din București, o instituţie de prestigiu care funcţionează şi astăzi cu mare succes. Este membru de onoare al Academiei Române, din anul 2022.
Are nu mai puţin de 17 volume publicate, este un colaborator fidel al revistei „Observator cultural”, iar cea mai recentă carte a sa, apărută în anul 2021, „Lumea incertă a cotidianului”, a fost tema discuției la „Mic dejun”.
***
Emil Boroghină - actor, fondator al Festivalului Internațional Shakespeare (ediție din 2021)
- Joi, 29 februarie, ora 10.00
„Secretul meu? Pasiunea, aproape maladivă, pentru teatru, dăruirea fără de limite şi credinţa sinceră că totul în această lume este posibil”, spunea Emil Boroghină, la „Mic dejun”.
„Unicul meu regret e că nu am reuşit să mă realizez, poate, ca actor”, spunea cel care a încântat publicul de atâtea ori cu recitaluri extraordinare, cu o trăire intensă a rostirii unor versuri, care, prin sensibilitatea sa, şi-au revelat cele mai ascunse semnificaţii ale metaforei poetice. Dante, Shakespeare, Nichita Stănescu, Mihai Eminescu şi alţi scriitori au fost puşi în valoare de Emil Boroghină pe scena teatrului sau în recitaluri la radio şi televiziune.
„Unul dintre cele mai frumoase visuri ale tinereții mele artistice a fost deschiderea unui teatru de poezie în România’’. Vis împlinit.
Emil Boroghină a condus un mare teatru - Teatrul Naţional din Craiova - a pus la cale festivaluri de notorietate, turnee de mare ţinută, spectacole despre care se vorbește la zeci de ani de la premieră, distribuţii care au impus nume de actori importanţi, ca să nu mai vorbim de colaboratori – regizori (precum Silviu Purcărete), scenografi, regizori muzicali, dramaturgi. Multe premii, distincţii, diplome, ordine şi medalii, articole elogioase, aplauze la scenă deschisă au făcut din Emil Boroghină un ambasador al culturii române.
****
Criticul de teatru Georges Banu (1943-2023) - ediție din 2021
- Vineri, 1 martie, ora 10:00
„Etern divizat, măcinat între ceea ce Georges Banu însuşi a numit „iubire” şi „neiubire de teatru”, o neiubire niciodată nici categorică, nici definitivă, de aici şi evadările sale în pictură, evadări care, nu ştiu cum se face, dar s-au întors la teatru, căruia i-a analizat şi grandorile şi miniaturile. Georges Banu a fost, este un mare călător”, spunea prietenul său, criticul literar Mircea Morariu.
S-a apropiat de lumea spectacolului cu o fascinaţie de care foarte puţini critici de teatru o pot practica. Făcând parte din fenomen şi nu din afara lui, George Banu a fost o altă faţetă a spectacolului de pe scenă. Apropiat de actori şi regizori, a avut privilegiul de a cunoaşte toate tendinţele şi experimentele teatrului contemporan. Şi pentru că a fost și un scriitor cu mult har, Georges Banu a consemnat în caietele sale multe dintre întâlnirile memorabile ce nu au fost deloc puţine. A scris nu numai cărţi despre istorie, memorialistică şi critică teatrală, ci şi eseuri şi un număr impresionant de cronici. Volumele sale – traduse în mai multe limbi - dedicate unor regizori ca Peter Brook, Tadeusz Kantor, Antoine Vitez sau Krzysztof Warlikowski, culegerile de dialoguri şi texte despre cele mai semnificative personalităţi ale scenei, invitaţiile la festivalurile de teatru, toate acestea lasă o urmă semnificativă asupra ultimilor 50 de ani din evoluţia spectacolului.
„Teatrul este clipa de neuitat. Ea e darul scenei! Emblema de neşters a efemerului”, spunea Georges Banu, cu convingerea aceluia pentru care a fi alături de actori, regizori şi spectatori este emoţia pentru care merită să trăieşti. A fost membru de onoare al Academiei Române şi laureat în 2014 al Marelui Premiu al Academiei Franceze. S-a stins din viață în anul 2023.
CITIȚI ȘI: PORTRET DE ARTIST: IN MEMORIAM GEORGES BANU, LA TVR CULTURAL | VIDEO
****
Prof. dr. Maria Dorobanțu - cardiolog (ediție din 2017)
- Sâmbătă, 2 martie, ora 10.00 - la TVR 2
- Duminică, 3 martie, ora 10.00 - la TVR Cultural
Prof. dr. Maria Dorobanţu este medic primar de cardiologie și medicină internă, membră corespondentă a Academiei Naţionale de Medicină din Franţa şi membră a Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
Doctor în științe medicale, conducătoare de lucrări de doctorat, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie București „Carol Davila” şi profesor-invitat, la Northwestern University Feinberg School of Medicine, division of Cardiology, Chicago, SUA.
Este fondatoare și președintă de onoare a Societății Române de Hipertensiune și membră corespondentă a Academiei Române.
Activitatea sa de cercetare şi profesorală s-a reflectat în cele peste 500 de lucrări ştiințifice și articole în reviste internaţionale și în cărți de specialitate, acestea fiind doar câteva dintre titlurile şi competenţele profesionale ce însumează de fapt, o viaţă în spital, la catedră, în sălile de operaţii şi laboratoare, alături de pacienţi, studenţi, colaboratori, oameni de ştiinţă şi colegi.
