Marian Voicu duce o luptă constantă cu ştirile false, pe care le demontează săptămânal, în emisiunea “Breaking Fake News”, la TVR 1. Jurnalistul ne vorbeşte despre ştirile false care au prins teren fertil astăzi, despre mecanismele subtile ale dezinformării, dar şi despre campania electorală care tocmai a început la noi în ţară. Mai jos, interviul integral.
Din 2020, Marian Voicu produce și prezintă la TVR 1 “Breaking Fake News”, singura emisiune din spațiul audiovizual românesc care documentează fenomenul dezinformării. Tot jurnalistul TVR moderează emisiuni de dezbateri pe micul ecran, dar şi conferinţe şi dezbateri în ţară sau străinătate. E profund implicat în ceea ce se întâmplă în societatea românească. Ca şi la precedenta campanie electorală, Marian Voicu face echipă cu Ramona Avramescu la cârma seriei de emisiuni de dezbatere electorală „Tu votezi România!”, difuzată de TVR 1 de luni până joi, de la ora 18.15, începând cu 7 aprilie.
Prin ce se deosebeşte „Tu votezi România!” de alte formate de emisiuni electorale, ce fel de campanie electorală vom avea, dar şi cum să luptăm cu dezinformarea aflăm din interviul cu jurnalistul TVR Marian Voicu.
1. Marian, „Tu votezi România!”? Prin ce se deosebeşte de alte formate de emisiuni electorale programul pe care îl vei modera alături de Ramona Avramescu la TVR 1?
Dezbaterile electorale trebuie să se încadreze într-un format destul de rigid, mai ales atunci când participă mai mulți candidați, pentru a elimina orice suspiciune de subiectivitate. În orice caz, substanța o dă dialogul – întrebările și răspunsurile la obiect. Cel care trebuie să iasă câștigat din aceste dezbateri este întotdeauna telespectatorul-cetățean, care, la finalul emisiunii, ar trebui să știe mai multe despre candidați și programele lor electorale.
2. Ai sesizat fake news în dezbaterile pe care le moderaţi? Cum le combaţi?
Multe! Sunt candidați care lansează cu nonșalanță informații false și teorii ale conspirației, devenind promotori ai unui populism agresiv. Nu se simt în niciun fel obligați să citeze sursa și nici nu acceptă să li se ceară asta. Pretind că sunt cenzurați, dacă li se cere să se achite de această minimă obligație, morală și legală, de a prezenta dovezi, așa cum, de altfel, cer și normele CNA pentru dezbaterile electorale. Unii sunt vocali, virulenți și susțin că sunt cenzurați, ba chiar pretind că este obligația moderatorilor să le verifice afirmațiile.
3. E bătălie pierdută, în contextul a ce se întâmplă, ce trăim, lupta cu dezinformarea? Oferă-ne un sfat: cum să deosebească un simplu telespectator un adevăr/ştire de un fake news?
Cancerul dezinformării și propagandei negre se extinde rapid. Cei care produc fake news profită cu bună știință de mecanismele subtile ale dezinformării, de emoție, frustrare, suspiciune și apetența pentru teorii ale conspirației. Presa tradițională pierde teren peste tot în lume, dar mai ales în România, în fața presei alternative și a influencerilor. Boții „răi” (peste 30% din conturile de pe internet) și trolii amplifică acest tip de mesaje și le livrează țintit unui anumit tip de public. Va trebui ca, pe lângă un răspuns instituțional adecvat, publicul să fie la fel de sceptic și să privească la fel de critic aceste informații ca și jurnaliștii, ceea ce nu se va întâmpla prea curând. Presa tradițională și instituțiile nu vor putea evacua aceste știri false din spațiul public, pentru că acest tip de conținut nu este ilegal, iar libertatea de exprimare este inalienabilă. În plus, dezinformarea este o sursă uriașă de profit pentru rețele de socializare, dar și pentru presa mainstream. Până la o eventuală nouă reglementare la nivelul Uniunii Europene, soluția rămâne la consumatorul de informații. Este vorba de discernământ, pur și simplu.
4. Care sunt cele mai absurde fake-news-uri pe care le-aţi demontat în emisiune (Breaking Fake News)?
Cele mai aberante sunt deja clasice, s-au transformat în timp în teorii ale conspirației. Dacă e să le citez însă pe cele mai recente, de care ne-am ocupat la BFN – vaccinul antipojar (ROR) produce autism (în România, în ultima epidemie au murit câțiva copii nevaccinați), jandarmii francezi au fost prezenți în România pentru a suprima mișcarea civilă care se opunea „loviturii de stat” declanșată de anularea candidaturii lui Georgescu, polițiști sub acoperire au instigat violențele care au urmat deciziei CCR, Ilie Bolojan a furat tiruri când lucra în Germania, SUA a acordat ajutoare de 50 de milioane de dolari Hamas pentru cumpărarea de prezervative (pe care aceștia le-au folosit în declanșarea de atacuri teroriste), Trump va recunoaște anexarea Crimeii pentru că va construi hoteluri acolo etc, etc.
5. Cum te aştepţi să fie campania electorală reloaded?
Ternă, dar cu un ușor aer de Drăgaică. Mă tem că mesajul populist va prima, iar publicul va pierde din nou. Asistăm la un fenomen inedit – astăzi agenda publică, și în acest caz cea electorală - nu o mai face presa tradițională, care odinioară reprezenta interesul publicului larg, ci mișcările subterane și toxice de pe rețelele sociale. Aici, influența boților, trolilor și a „idioților utili” este covârșitoare. În astfel de situații, cei care câștigă sunt actorii statali sau nonstatali care sunt angrenați în acest război informațional. Iar obiectivele lor sunt majore – ieșirea României din UE și NATO, o pace care să îngenuncheze Ucraina și să aducă Rusia la gurile Dunării, izolarea „suveranistă” a României etc.
6. Din ce ai observat tu sau din ce ştii tu, există diferenţe între tinerii din România şi cei din străinătate în ceea ce priveşte consumul ştirilor şi sursa de informare?
Astăzi, la nivel global, 75% din consumul de media se face pe telefon. În plus, mai mult de jumătate din tineri își iau informațiile din rețelele sociale. Asta înseamnă că modul în care publicul se informează se schimbă în mod fundamental, iar presa va trebui să se adapteze, dacă nu vrea să devină irelevantă.
Campania electorală la TVR
Sub genericul „Tu votezi România!”, Televiziunea Română reflectă campania electorală pe TVR 1, TVR 2, TVR INFO, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA, printr-o serie de producţii dedicate, în care candidaţii, reprezentanţii sau susţinătorii acestora au posbilitatea să-şi exprime punctele de vedere pe teme de interes, astfel încât telespectatorii să-şi poată forma o opinie corectă în perspectiva acordării votului.
Astfel, posturile TVR difuzează dezbateri şi programe informative, realizate de jurnaliştii TVR, precum şi emisiuni de promovare electorală, cu materiale audio-video realizate de staff-urile de campanie ale candidaţilor şi puse la dispoziţia TVR.
TVR 1 difuzează, începând cu 7 aprilie 2025, de la ora 12.00, emisiuni de promovare electorală, iar de la ora 18.15, emisiuni de dezbatere electorală moderate de jurnaliştii Marian Voicu şi Ramona Avramescu.
Începând cu 4 aprilie, la TVR 2, telespectatorii pot urmări grupaje informative electorale în cadrul Telejurnalului (12.00) şi în emisiunea „Ora de ştiri" (18.00).
Postul de ştiri al Televiziunii Române – TVR INFO - propune electoratului o dezbatere transmisă de la ora 21.00, de luni până joi, în care sunt invitaţi jurnalişti, analişti, candidaţi, susţinători sau reprezentanţi ai acestora. Moderatori sunt, alternativ, jurnaliştii Ştefan Onică şi Loara Ştefănescu, respectiv Claudiu Lucaci şi Roxana Zamfirescu.
TVR INFO mai difuzează grupaje de informații electorale în emisiunile informative, transmise simultan şi pe alte canale ale SRTv, precum şi alte emisiuni de dezbatere pe teme curente şi electorale, care nu îi au ca invitaţi pe candidaţi sau pe reprezentanţii şi susţinătorii acestora.
Posturile TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA preiau şi difuzeaza emisiunile de promovare electorală şi dezbateri de pe TVR 1 şi TVR INFO.
Reflectarea campaniei electorale la Televiziunea Română este gratuită. În acord cu misiunea sa de serviciu public, Televiziunea Română va transmite programe special concepute astfel încât să asigure informarea promptă, corectă, echidistantă şi accesibilă tuturor telespectatorilor.
foto: TVR
