Educația Montessori pune accentul pe formarea copilului pentru integrarea armonioasă în societate și dezvoltarea acestuia în ritm propriu. Profesorul Alexandru Banciu în învățământul preșcolar și școlar, cu competențe în pedagogia Montessori, explică azi cum familia fiecărui copil trebuie să fie acasă o prelungire a mediului educațional din grădiniță.
Ce pretenții au părinții când decid să își integreze copiii în învățământul preșcolar Montessori?
Părinții care aleg învățământul preșcolar Montessori au, de obicei, așteptări specifice legate de dezvoltarea copilului lor. Cele mai comune pretenții includ:
Dezvoltarea autonomiei și independenței – Părinții își doresc ca cei mici să învețe să facă lucruri singuri, să-și gestioneze activitățile și să devină responsabili.
Respectarea ritmului individual de învățare – Unii părinți caută un mediu educațional care să nu forțeze copiii să învețe după un program rigid, ci să le permită să exploreze în propriul ritm.
Un mediu calm și prietenos – Montessori pune accent pe un mediu armonios, fără pedepse sau recompense artificiale, iar părinții care aleg acest sistem apreciază acest aspect.
Cât de deschiși sunt în aplicarea principiilor Montessori în educația acasă, din experiența dumneavoastră?
Din experiența mea, deschiderea părinților față de aplicarea principiilor Montessori acasă variază considerabil în funcție de mai mulți factori: nivelul lor de informare, stilul de viață, timpul disponibil și gradul de încredere în acest sistem educațional.
Părinți foarte implicați – Unii părinți sunt profund interesați de Montessori și încearcă să creeze un mediu pregătit acasă, adaptând spațiul astfel încât copilul să devină independent (mobilier la nivelul copilului, jucării educative, rutine structurate). Aceștia aplică consecvent principiile Montessori în viața de zi cu zi.
Părinți care aplică selectiv metodele Montessori – O altă categorie de părinți adoptă doar anumite aspecte ale metodei, cum ar fi încurajarea independenței sau utilizarea unor materiale specifice, dar nu reușesc să implementeze întregul sistem, fie din lipsă de timp, fie din cauza constrângerilor din mediul lor familial.
Cum se formează părinții pe ei înșiși în direcția principiilor promovate de Montessori?
Părinții învață alături de copiii lor. Prin lectură, participare la ateliere, discuții cu educatori Montessori și, cel mai important, prin observarea și sprijinirea naturală a copilului în procesul său de dezvoltare.
Cum impactează experiența familială dezvoltarea creierului, a emoțiilor unui copil?
Mediul familial este primul loc unde copilul învață despre lume. Relațiile bazate pe respect, afecțiune și siguranță emoțională contribuie la dezvoltarea armonioasă a creierului și a capacității de a gestiona emoțiile.
Credit foto: Shutterstock - PeopleImages.com - Yuri A
Ce trebuie să sădească părinții în copiii lor respectând principiile Montessori?
Independență, curiozitate, respect pentru sine și pentru ceilalți, răbdare și bucuria descoperirii. Copiii învață cel mai bine prin exemplul părinților lor, prin faptele părinților, mai puțin prin vorbele părinților.
Care este importanța experiențelor din primii ani de viață în mediul preșcolar, coroborat cu cel familial, pentru evoluția copiilor, pornind de la conceptul Montessori ″minte absorbantă″?
Experiențele din primii ani de viață sunt fundamentale pentru dezvoltarea copilului, iar conceptul Montessori de „minte absorbantă” subliniază exact această capacitate extraordinară a copilului de a prelua informații și modele din mediul înconjurător, fără efort conștient.
În mediul preșcolar, copilul este expus unui cadru structurat, dar flexibil, unde învață prin explorare, experimentare și interacțiune cu materiale specifice. În același timp, familia rămâne primul model de învățare, influențând dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a copilului. Atunci când aceste două medii sunt armonizate, copilul beneficiază de continuitate în învățare și de un sentiment de siguranță esențial pentru evoluția sa.
Metoda Montessori pune accent pe independență, autonomie și respect pentru ritmul individual al fiecărui copil. Dacă și acasă părinții adoptă o abordare similară, permițând copilului să descopere lumea în mod activ, acesta își va dezvolta încrederea în sine, capacitatea de concentrare și dorința de a învăța pe tot parcursul vieții. Așadar, colaborarea între familie și mediul preșcolar este cheia unei dezvoltări armonioase, în care copilul își construiește bazele pentru viitor.
Mișcarea liberă stimulează cunoașterea, potrivit principiilor Montessori? Ce sfaturi dați familiilor în acest sens?
Da, mișcarea liberă joacă un rol esențial în procesul de învățare, conform principiilor Montessori. Maria Montessori a observat că există o legătură profundă între mișcare și dezvoltarea intelectuală a copilului. Prin explorare activă, copilul își dezvoltă coordonarea, simțul echilibrului și înțelegerea spațiului, iar această libertate de mișcare îi stimulează curiozitatea și dorința de a descoperi lumea.
Sfaturi pentru familii:
Creați un mediu sigur și accesibil! Asigurați-vă că mobilierul este adaptat copilului și că acesta are libertatea de a explora fără constrângeri inutile.
Încurajați activitățile fizice zilnice! Oferiți-i copilului ocazia să se miște liber, fie că este vorba despre mers, alergat, cățărat sau dans. Jocul în aer liber este deosebit de benefic.
Credit foto: Shutterstock - Dombrovschi Natalia
Implicați copilul în activități practice! Activitățile casnice, precum gătitul, grădinăritul sau aranjarea mesei, nu doar că îi dezvoltă motricitatea fină, dar îi oferă și un sentiment de autonomie.
Evitați restricționarea excesivă! Încercați să limitați timpul petrecut în cărucior, scaune fixe sau alte dispozitive care împiedică mișcarea natural!
Fiți un model active! Copiii învață prin imitație, așa că dacă vă mișcați și participați activ la explorare, ei vor face același lucru cu entuziasm.
Până unde poate merge libertatea de alegere a copilului în familie pentru o dezvoltare armonioasă?
Libertatea trebuie să existe în limite clare și bine explicate. Copilul poate alege activitățile, dar într-un cadru în care regulile sunt constante și logice. Acest echilibru îl ajută să-și dezvolte responsabilitatea și autocontrolul.
Credit foto: Shutterstock - Zhuravlev Andrey
Cum se face educația conform propriului interes al copilului, astfel încât să nu se ajungă la dezordine educațională?
Educația conform propriului interes al copilului, așa cum este promovată în metoda Montessori, nu înseamnă haos sau lipsă de structură, ci un echilibru între libertate și limite clare. Copilul are posibilitatea de a-și alege activitățile care îl atrag, însă într-un mediu pregătit, organizat și ghidat de un adult atent.
Într-un mediu structurat și ordonat - Montessori toate materialele sunt aranjate logic și accesibile copilului, așa învață respectul pentru ordine și organizare. Copiii știu unde să găsească fiecare material și cum să îl folosească.
Libertate cu responsabilitate – Copilul are libertatea de a alege activitățile, dar trebuie să respecte reguli simple, cum ar fi să încheie o activitate înainte de a începe alta sau să pună materialele la loc după utilizare.
Observația și ghidajul educatorului – Rolul adultului este de a observa interesele copilului și de a-l ghida spre activități care îi stimulează dezvoltarea, evitând astfel stagnarea sau pierderea direcției.
Rutine clare și previzibile – Copiii se simt în siguranță și sunt mai motivați atunci când știu la ce să se aștepte. Un program zilnic bine organizat îi ajută să își dezvolte autodisciplina.
Stimularea concentrării și a perseverenței – În loc să fie întrerupți constant, copiii sunt încurajați să lucreze în ritmul lor, ceea ce duce la dezvoltarea atenției și a capacității de a finaliza o activitate.
Exemplul personal – Copiii învață prin imitație. Dacă părinții și educatorii demonstrează calm, organizare și respect pentru mediu, copilul va prelua aceste comportamente.
Astfel, libertatea în educație nu duce la haos, ci la o formă de autodisciplină naturală, în care copilul învață să își gestioneze propriile alegeri și să își dezvolte autonomia într-un mod echilibrat.
În ce măsură au copiii au un simț nativ al ordinii și cum condiționează ordinea exterioară ordinea lor interioară?
Copiii au un simț nativ al ordinii, mai ales în primii ani de viață, iar acest aspect este esențial pentru dezvoltarea lor armonioasă. Maria Montessori a observat că micuții manifestă o atracție naturală pentru ordine, având nevoie de un mediu structurat pentru a se simți în siguranță și pentru a învăța eficient.
Cum se manifestă simțul nativ al ordinii?
Bebelușii și copiii mici sunt sensibili la rutine și la predictibilitate. O schimbare bruscă poate provoca frustrare sau neliniște.
Observăm că cei mici sunt bucuroși să pună obiectele la locul lor sau să repete aceleași acțiuni într-o secvență logică.
În jurul vârstei de 2-4 ani, copiii trec printr-o „perioadă sensibilă” pentru ordine, manifestând o nevoie puternică de consecvență și organizare.
Cum influențează ordinea exterioară ordinea interioară?
Mediul organizat oferă siguranță emoțională - Atunci când un copil știe unde se află lucrurile și cum funcționează spațiul său, el se simte în control și devine mai încrezător.
Ordinea exterioară dezvoltă gândirea logică – Un spațiu bine organizat îi permite copilului să înțeleagă relațiile dintre obiecte, să facă asocieri și să dezvolte o minte structurată.
Rutinele și regulile creează autodisciplină – Când un copil învață că există un loc pentru fiecare obiect și un ritm pentru fiecare activitate, el interiorizează aceste principii și le aplică și în gândirea sa.
Un mediu calm reduce stresul și haosul interior – Un spațiu dezordonat poate genera confuzie și agitație, în timp ce un mediu ordonat ajută copilul să rămână concentrat și liniștit.
Credit foto: Shutterstock - Natallia Ramanouskaya
Cum pot părinții susține simțul natural al ordinii?
Trebuie să mențină un mediu organizat, cu spații clare pentru fiecare lucru. Să pună accesnt pe respectarea unor rutine zilnice previzibile. Subliniez faptul că este important să implice copilului în activități de organizare și curățenie, oferindu-i ocazia să participe activ la menținerea ordinii. Este de evitat supraîncărcărea cu prea multe jucării sau stimuli vizuali haotici.
În concluzie, ordinea exterioară nu este doar o preferință estetică, ci un element fundamental care influențează dezvoltarea emoțională, cognitivă și comportamentală a copilului, ajutându-l să își formeze o minte clară și organizată.
Știu că sistemul Montessori nu promovează ideea unui mediu cu recompense pentru succesul copiilor. De ce nu se folosesc recompense extrinseci? Pot ele afecta obiectivul educațional pe termen lung?
Recompensele externe pot crea dependență de validare. Montessori pune accent pe satisfacția interioară a copilului, care vine din descoperire și progres personal. Astfel, copilul devine motivat din interior, nu din dorința de a primi o recompensă.
În învățământul Montessori copiii învăţă unii de la alții, educatorul nu este unica sursă de informații, activitățile didactice desfășurându-se în grupe mixte de vârstă. Ce trebuie să urmărească părinții în procesul de învățare a copiilor în grupuri de copii din afara grădiniței?
Părinții ar trebui să observe cum copiii interacționează, cum își asumă roluri și cum își dezvoltă empatia. Într-un grup mixt, copiii mai mari îi ajută pe cei mai mici, iar cei mici învață imitând. Acest proces dezvoltă atât cunoștințe, cât și abilități sociale.
Care sunt formele cele mai eficiente de interacțiune adult-copil în familie astfel încât să vină în sprijinul actului educațional promovat în grădinițele Montessori?
Părinții sunt partenerii copilului în descoperirea lumii. Comunicarea respectuoasă, implicarea copilului în activități reale (gătit, curățenie, grădinărit etc.), încurajarea independenței și oferirea de timp și atenție autentică sunt parte din cheia succesului evoluției copilului.
Profesor Alexandru Banciu / Credit foto: Alexandru Banciu
***
Alese mulțumiri Profesorului Alexandru Banciu pentru interviul dintr-o serie de interviuri dedicate educației Montessori care vor fi publicate săptămânal în secțiunea Lifestyle a site-ului TVR.
Alexandru Banciu este profesor pentru învățământul preșcolar și primar în limba germană, grad didactic II, cu competențe în practicarea pedagogiei Montessori.
***
Credit foto: Shutterstock (sursă prima foto - Studio Romantic) și Alexandru Banciu
***
Interviu realizat de Maria Grăjdan
