loader
Foto

În ce moment al zilei se mănâncă fructele

RECOMANDARI

Dimineaţa, pe stomacul gol, în timpul, înainte sau după ce luăm masa de prânz, ca gustare între mese? Când e cel mai bine să mâncăm fructele? O întrebare cu multe răspunsuri şi „adevăruri”, în funcţie de specialistul pe care îl ascultăm. O adevărată provocare, din registrul „ce-a fost mai întâi: oul sau găina?”

 

Ştiinţa e departe de a fi exactă în privinţa momentului ideal în care ar trebui consumate fructele. Pentru a ne puta bucura de proprietăţile lor, trebuie să ţinem cont de organism, de eventualele boli digestive şi, fireşte, de preferinţe.

La micul dejun?

Convingerea unor persoane că fructele pe stomacul gol au beneficii majore pentru sănătate şi sunt un început de zi plin de energie se bazează pe teoria că fructele se digeră doar dimineaţa, iar  împreună cu alte alimente încetinesc digestia, astfel că alimentele stau în stomac pentru o lungă perioadă de timp și pot fermenta, provocând gaze, balonare și disconfort digestiv.

Bogate în fibre, fructele încetinesc, într-adevăr, digestia, dar acest lucru nu e neapărat ceva rău. Digestia mai lentă ajută la menținerea sațietății, iar fibrele sunt o parte importantă a dietei și stimulează sănătatea intestinelor.

Cât despre fermentaţie, dacă fructul ar rămâne în stomac o perioadă mai mare, n-ar avea cum să fermenteze deoarece acidului gastric ar împiedica formarea bacteriilor care produc fermentația. Însă, da, unele fructe provoacă balonare şi disconfort, în funcţie de cantitatea consumată şi de metabolismul fiecăruia.

Invitată în emisiunea „Sâmbăta cu Albertina”, dr. Ruxandra Pleşea - medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli de metabolism – consideră falsă ideea că dimineaţa trebuie să mănânci doar fructe.

„Dacă fructele sunt consumate dimineaţa şi apoi nu mai mănânci nimic, cum ar fi o sursă proteică, dezechilibrezi major glicemia. După dezechilibrele glicemice urmează, de obicei, dezechilibrele hormonale, pofte alimentare nestăpânite în timpul zilei, adică, un comportament dăunător.  Nu trebuie să vă chinuiți să mâncaţi fructe doar dimineaţa, goale şi atât, ci străduiţi-vă să aveţi o masă echilibrată, în care să fie şi proteine (animale, vegetale), iar apoi să fie şi fructe. Asta ar fi ideal”, afirmă dr. Ruxandra Pleşea.

„Sigur, există particularităţi pentru fiecare pacienţi. Unii, după consumul de fructe experimentează o balonare extremă. Atunci, trebuie să vezi ce asocieri îţi creează senzaţii mai neplăcute şi să găseşti cantitatea potrivită de fructe pe care să le consumi. Unele fructe balonează mai mult pentru că sunt mai bogate  în oligozaharide cum ar fi cireşele, care balonează intens, altele, balonează mai puţin. Şi gradul de coacere poate să dea diverse efecte. De exemplu, bananele, dacă sunt foarte coapte balonează, dacă sunt verzi, nu. Prunele, care sunt extraordinar de sănătoase, balonează intens”, mai spune dr. Ruxandra Pleşea.

(w882) fructe can

Înainte sau după masă?

Teoria ca fructele să fie mâncate înainte de masă este legată de cea de mai sus, susţinând recomandarea de a le consuma pe stomacul gol pentru a beneficia de toate beneficiile lor nutriționale. În caz contrar, vitaminele, mineralele și ceilalți nutrienți din fructe s-ar pierd, lucru care nu este adevărat. Organismul este capabil să extragă eficient nutrienții din alimente. După ce mâncăm, stomacul devine un rezervor care eliberează doar cantități mici din bolul alimentar tocmai pentru ca intestinele să poată digera ușor. În plus, fructele pot influenţa glicemia.

Dr. Ruxandra Pleşea: „Dacă fructele sunt servite pe stomacul gol, adică intră în contact direct cu mucoasa gastrică, glicemia va creşte foarte rapid. Am făcut acest test chiar pe mine, am purtat un senzor de glicemie şi am mâncat pe stomacul gol fructele, iar glicemia mea a urcat imediat la 180. Apoi, am mâncat aceeaşi cantitate de fructe după masă, iar glicemia nu s-a mişcat. Teoria s-a demonstrat în practică. Dacă vrem să avem valori glicemice bune, mâncăm fructele la finalul mesei.”

În concluzie, trebuie să adaptăm cantitatea şi tipul de alimente la propria persoană, să mâncăm variat, iar porţia de fructele să fie în jur de 150-200 de grame.

„Ideea este că orice e dulce trebuie să se consume puţin, nu contează că este cu zaharuri naturale sau o prăjitură de la magazin ori miere de albine. Şi este valabil şi pentru fructe, nu facem cure cu kilograme de fructe sperând la detoxifiere. Mâncatul variat înseamnă sănătatea florei intestinale, adică cu cât restrângi alimentele (chiar dacă sunt bune, corecte), cu atât îţi dăunează sănătatăţii florei intestinale”, subliniază dr. Ruxandra Pleşea.

***

credit foto: pexels.com

 

Logo

 
Eurovision România: Juriul a decis zece finaliști ai Selecției Naționale

Joi, 12 februarie, la Telejurnalul de la ora 20.00, în direct la TVR 1, TVR INFO și pe tvrplus.ro, am aflat finaliștii deciși de Juriul Selecției ...

Cât câștigă Big Tech de pe urma fraudelor online? Vineri, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre conspirația Gates-Epstein şi despre „femeile” dezbrăcate de Grok. Pe 13 februarie, de la 18.45, Marian Voicu ne ...

Schiul alpin românesc, între tradiție și viitor la Milano Cortina 2026

Schiul alpin rămâne una dintre cele mai iubite și spectaculoase discipline din programul Jocurilor Olimpice de iarnă, iar România continuă să își ...

Relațiile disfuncționale, impact măsurabil asupra performanței profesionale și a stabilității economice

Rata divorțurilor și a problemelor de sănătate mintală crește de mulți ani, iar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele vieții de cuplu ...

Cum trăiește Mihnea Spulber performanța olimpică la Milano–Cortina 2026

Aflat în competiție la sărituri cu schiurile, sportivul transformă emoțiile și efortul în curaj și determinare, în lupta sa pentru excelență la ...

Drumul sportivului Alexandru Ștefănescu spre Milano–Cortina 2026

La 26 de ani, schiorul român se află la a doua participare olimpică, cu amintirile din Beijing și speranțele unui viitor strălucit pe pârtiile ...

Tricolorii pe pârtiile olimpice: România mizează pe tinerețe și experiență la schi alpin, la Milano–Cortina 2026

Alexandru Ștefănescu și Sofia Moldovan reprezintă România în probele tehnice, într-o ediție olimpică pe care comentatorul TVR Cristian Mîndru o ...

NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...

„Sarmalele, mai mult decât mâncare: povestea unui muzeu născut din pasiune”

Sarmaua nu este doar un preparat tradițional, ci un martor al istoriei culinare din spațiul românesc. Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic, ...

Determinare, sacrificiu și sprijinul familiei — drumul biatlonistului George Colțea către Milano–Cortina 2026

Pasiunea pentru sport a venit pentru George Marian Colțea aproape natural, încă din copilărie. Schi fond și biatlonul nu au fost doar ...

Daniel Cacina, despre muncă, echipă și curajul de a visa atunci când sari mai sus decât limitele

În săriturile cu schiurile, totul se decide într-o fracțiune de secundă. Dar în spatele fiecărui zbor stau ani întregi de muncă, disciplină și ...

George Buta - de la joaca din copilărie și până la maturitatea sportivului care știe că performanța se clădește zi de zi

Pentru George Razvan Buta, biatlonul nu a început ca o promisiune de medalie sau ca un obiectiv olimpic. A început firesc, aproape inocent, „ca ...