X. nu și-a mai văzut familia de trei ani. De tot atâta timp, trăiește ilegal în România, după ce unul dintre patronii la care a fost angajat nu i-a înregistrat contractul de muncă. Până și-a dat seama care e situația, era deja ilegal. Acasă, îl așteaptă o datorie de 6.000 euro pe care trebuie să o stingă. Banii a trebuit să-i împrumute pentru a achita viza de lucrător permanent, ca să vină la muncă în România. Povestea lui X. este povestea celor peste o mie de migranți ilegali care au aplicat deja pentru programul de regularizare, prin care migranții ilegali aflați în România pot primi din nou o viză de muncă, dacă nu au o decizie de returnare pe numele lor.
„Cu toții venim în Europa sperând să avem o viață mai bună. Și eu am venit cu aceeași speranță. Dar regulile de aici, câteva firme rele și agențiile noastre corupte au distrus totul”, mărturisește, într-un dialog cu tvr.ro, un tânăr migrant din Bangladesh, care trăiește ilegal în România de trei ani. De tot atâta vreme, nu și-a mai văzut familia, iar copilul lui, care avea doar doi ani când a plecat la București, îl cunoaște doar de pe ecranul telefonului mobil.
X. trăiește în fiecare zi cu frică. Lucrează part-time, ca să aibă bani doar cât să se supraviețuiască de la o lună la alta și ca să nu iasă în evidență în fața ofițerilor de Imigrări. Când România a adoptat ordonanța prin care migranții ilegali pot primi din nou o viză de muncă(programul de regularizare), X. a mers la Imigrări să-și depună actele.
„Este foarte greu și foarte stresant (să fii ilegal, n.r.). Eu îi mulțumesc Guvernului român că ne-a dat șansa nouă, celor care suntem în ședere ilegală, să intrăm din nou în legalitate. Totuși, ar fi minunat dacă ar putea beneficia de această șansă toți oamenii aflați în ședere ilegală, pentru că una din condiții ca să beneficiezi de amnistiere este să nu fie emisă pe numele tău o decizie de returnare. Din păcate, foarte mulți oameni nu știu că au decizii de returnare emise pe numele lor”, îmi spune X.
X. este unul din cei peste 1.300 de migranți ilegali din România care au depus actele pentru a beneficia de programul de regularizare, care se desfășoară în România până în 29 iunie. La acest program pot aplica, cu un pașaport și cu declararea adresei unde locuiesc, migranții ilegali care nu au o decizie de returnare emisă pe numele lor.
Citiți mai multe despre acest subiect aici: Chinul migranților ilegali pentru a obține o nouă viză de muncă în România: Sunt extrem de speriați. Nici nu știu dacă au decizii de deportare emise pe numele lor
Primul job în România, primele presiuni pentru demisie și prima noapte petrecută pe stradă
X. a venit din Bangladesh în România în urmă cu trei ani și o lună, în căutarea unei vieți mai bune. Acasă, avea un aprozar, dar banii nu erau suficienți pentru familia lui. Așa că s-a împrumutat de 6.000 euro și a venit la muncă la noi. Inițial, la o firmă de curățenie, de unde i s-a dat de înțeles că ar fi mai bine să plece.
„De la agenția care ne-a adus în România, au fost emise vize de muncă pentru 17 oameni; toți urmam să lucrăm la aceeași firmă. Șapte am plecat cu primul zbor, iar altor zece li s-a spus să aștepte. După ce am ajuns, compania a semnat contractele cu noi. Nu era mult de muncă. După vreo șapte-opt zile, firma a început să pună presiune pe noi, să dea vina pe noi pentru orice nu mergea.
După două săptămâni, au început să ne agreseze verbal și ne-au spus: «De ce nu plecați? Mergeți în altă țară. Dacă nu plecați voi, cum o să-i aducem și pe cei zece muncitori care așteaptă? Unde-i ținem? Dacă nu plecați, vă trimitem noi acasă».
După 20 de zile, ne-au forțat să semnăm fluturașul de salariu și ne-au dat afară. Cu ajutorul ambasadei, am contactat agenția și am reușit să obținem un acord pentru schimbarea angajatorului („NOC paper” – no objection certificate, n.r.). Patru zile mai târziu, firma i-a adus și pe ceilalți 10 muncitori și i-a ținut în aceleași condiții.
După ce am petrecut o noapte pe străzi, am împrumutat bani de acasă, am stat la un motel și am început să lucrăm pentru o firmă de livrări. După o perioadă, firma ne-a spus că a depus actele pentru noi, însă mai târziu am aflat că erau contractele false. Până la momentul acela, devenisem deja ilegal”, mărturisește tânărul, în dialogul cu tvr.ro.
Trai la limita subzistenței. Depunerea actelor pentru amnistiere
În prezent, X. lucrează în domeniul livrărilor, timp de trei-patru ore pe zi. „Așa reușesc să supraviețuiesc cât de cât. Din câte știu, mulți dintre prietenii mei lucrează 10 ore pe zi, șase zile pe săptămână și câștigă în jur de 4.000 lei.”
Locuiește într-un apartament foarte ieftin și încearcă să-și drămuiască banii cât de bine poate – „pentru că nu am altă opțiune”.
L-am întrebat dacă nu se teme că va fi prins de cei de la Imigrări. „Și ce pot face?”, mă întreabă.
„Este foarte greu și foarte stresant. Eu îi mulțumesc Guvernului român că ne-a dat șansa nouă, celor care suntem în ședere ilegală, să intrăm din nou în legalitate. Totuși, ar fi minunat dacă ar putea beneficia de această șansă toți oamenii aflați în ședere ilegală, pentru că una din condiții ca să beneficiezi de amnistiere este să nu fie emisă pe numele tău o decizie de returnare. Din păcate, foarte mulți oameni nu știu că au decizii de returnare emise”, îmi spune tânărul. L-am întrebat cum a fost procesul și pentru el.
„Sincer, a fost foarte stresant, dar Georgiana (Georgiana Bădescu, de la Centrul de Resurse Juridice, cu care tvr.ro a publicat recent un interviu, n.r.) ne-a dat mult curaj și a stat cu noi până am primit documentele”.
„Vreau să intru în legalitate, să merg acasă în fiecare an”
Deși s-a chinuit în cei trei ani de trai ilegal, X. nu vrea să plece din România. Spune că-i place țara și îi plac oamenii, care sunt „foarte săritori”. Își dorește doar să-și refacă viza de muncă, să se poată angaja legal și să poartă merge să-și vadă familia.
„Vrei să rămâi în România, după ce intri în legalitate?”, îl întreb. „Sigur că da. Dacă voiam să plec, puteam face asta acum multă vreme. Și, după ce am intrat în sfârșit în legalitate, de ce mi-aș dori să fiu din nou ilegal? Cu toții avem familie. Vrem să intrăm în legalitate, pentru a putea merge acasă în fiecare an. Îmi place mult România, îmi place vremea și oamenii mi se par săritori, cu excepția unor firme rele”, îmi spune tânărul.
Mi-a povestit și despre familia lui. „Familia mea este formată din mama, soția și fiul meu. Îmi este atât de greu să fiu departe de familia mea. Fiul meu are doar cinci ani”.
„În țara mea, corupția este foarte răspândită. Deși există legi, agențiile corupte sunt peste tot. Eu am plătit 6.000 euro pentru viza de lucrător permanent. Am nevoie de doi-trei ani ca să acopăr această sumă. Planul meu este ca, odată ce intru în legalitate, să lucrez trei-patru luni, să strâng bani și să merg să-mi vizitez familia. Cu toții venim în Europa sperând să avem o viață mai bună. Și eu am venit cu aceeași speranță. Dar regulile de aici, câteva firme rele și agențiile noastre corupte au distrus totul”, conchide X.
Activista Georgiana Bădescu, de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a arătat, într-un interviu pentru tvr.ro, că migranții ilegali care aplică în această perioadă pentru regularizarea șederii în România se confruntă cu numeroase probleme - de la faptul că nu știu dacă pe numele lor a fost emisă o decizie de returnare, riscând deportarea dacă merg la Inspectoratul de Imigrări și au o astfel de decizie de care nu știu, iar posibilitatea de a verifica în siguranță acest lucru nu există, dar și că în București mulți migranți care au venit pentru regularizare vor primi deciziile abia în iulie, ceea ce îi face, până atunci, vulnerabili la deportare.
Sursă foto: Shutterstock/ GagoDesign#mce_temp_url#
