Fiecare episod explorează o țară mediteraneană diferită și o lume unică: arheologie, arte plastice, palate, artă religioasă, comori scufundate sub apele mării și multe altele. Ne delectăm cu noi episoade ale seriei luni, 13 şi 20 iulie şi joi, 16 iulie, ora 21.00.
Bazinul mării Mediterane este regiunea care adăposteşte cele mai multe situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO din lume. Această bogăţie este atât de strălucitoare, încât lasă în umbră adevărate bijuterii: comorile uitate ale Mediteranei. Fiecare episod al seriei documentare „Comori uitate din bazinul Mediteranei” (Tresors oublies de la Mediterranee, Franţa, 2016), regia: Jerome-Cecil Auffret, explorează o țară mediteraneană diferită și o lume unică: arheologie, arte plastice, palate, artă religioasă, comori scufundate sub mare și multe altele.
După primele două episoade despre cel mai bogat muzeu din lume dedicat artei copte din Cairo şi despre Capela Palatină din Palatul normand din Palermo, seria documentară ne prezintă luni, 13 iulie, la TVR 2, alte două destinații. De la ora 21.00, facem o vizită, în cel de-al treilea episod, prin „Muzeul de arheologie din Salonic”, care găzduiește minuni scoase la lumină din negura timpului.
După 2.000 de ani de tăcere şi mister, sora vitregă a lui Alexandru Macedon – regina Thessalonica, soţia regelui Cassandru – ne spune povestea ei, cea a poporului ei şi a oraşului Salonic, înfiinţat de soţul ei.
Statui, obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, opere de artă îngropate alături de proprietarii lor, busturi cu priviri pătrunzătoare, podoabe din aur sclipitor, rugăciuni emoționante așternute pe papirus – fiecare obiect din acest muzeu remarcabil relatează povestea fascinantă a celui de-al doilea oraș ca mărime al Greciei.
Tot luni, de la 21.35, în episodul 4 al seriei „Comori uitate din bazinul Mediteranei”, ne bucurăm să explorăm „Muzeul de Arte Frumoase din Alger”, o adevărată comoară, ce găzduiește capodopere ale unor artiști precum Delacroix, Millet, Monet, Renoir, Racim și Khadda, printre alții.
Înfiinţat în 1930, Muzeul de Arte Frumoase din Alger adăposteşte peste 8.000 de exponate, veritabile comori de artă - tablouri şi sculpturi – loc de întâlnire al artei apusene şi răsăritene, din Renaştere până în prezent.
Începând cu anul 1930, muzeul a servit drept punct de întâlnire unic pentru arta orientală și cea occidentală. Colecția sa, cuprinzând 8.000 de picturi și sculpturi, ilustrează parcursul remarcabil al artei universale, de la Renaștere până în prezent. Muzeul evidențiază modul în care arta de pe ambele maluri ale Mediteranei a înflorit grație unei îmbogățiri reciproce.
Palatul Baronului Rodolphe d’Erlanger, sau Ennajma Ezzahra, se află în Golful Tunis, la Sidi Bou Saïd, un mic sat pictat în albastru și alb. A fost visul devenit realitate al unui om care, la începutul secolului al XX-lea, îşi dorea să păstreze tradițiile locale.
Estet și muzicolog, și-a transformat palatul într-un loc al schimbului de idei și studiului. Și în acest decor, demn de O mie și una de nopți, începe povestea acestui loc ieșit din comun. Intrăm într-o lume fermecătoare, care ne invită să călcăm pe urmele unui om ieșit din comun și ale palatului său puțin cunoscut, joi, 16 iulie, ora 21.00, la TVR 2, în episodul 5 - „Palatul baronului d’Erlanger din Tunisia” - al seriei documentare „Comori uitate din bazinul Mediteranei”.
Şi tot joi, de la ora 21.35, episodul 6 al documentarului ne prezintă „Muzeul Israel din Ierusalim”, precum un vas ce navighează prin Ierusalim, cu calele încărcate cu amintirile întregii lumi. Cu peste un milion de vizitatori pe an, eclectic şi universal, muzeul ne transportă din preistorie până la arta modernă. Realizat ca un omagiu adus spiritualităţii iudaice, filmul descrie sufletul comun al celor o mie şi unu de popoare care au adăpostit evreii în cursul peregrinării lor în cele patru zări. Muzeul găzduieşte amintirile adunate în 2.500 de ani de exil. Un muzeu universal, în care regăsim întreaga istorie a umanităţii.
Filmul realizat în incinta Muzeului Israel din Ierusalim spune o poveste care ne oferă o perspectivă concentrată asupra întregii istorii a poporului evreu: de la cele mai vechi rădăcini din perioadele paleolitică și neolitică, apariția monoteismului, formarea identității israeliene, exilul și reunirea poporului, până în epoca modernă.
O vizită în acest muzeu este echivalentă cu o călătorie de-a lungul cronologiei umanității și o incursiune în întreaga lume.
Luni, 20 iulie, de la ora 21.05, ne încântă descoperirile de la „Muzeul de arheologie submarină din Cartagena”.
Apele mărilor ascund amintirile marinarilor şi ale popoarelor care le-au parcurs. Cu sălile sale din sticlă, apă şi lumină, muzeul ARQUA e construit ca un vapor. Situat în Cartagena, în sud-estul Spaniei, el pluteşte pe valurile istoriei, oferind publicului o colecţie de obiecte aduse la suprafaţă din adâncurile mării. Naufragiu după naufragiu, ARQUA ne spune povestea navigatorilor care ne-au modelat civilizaţia.
Iar „Muzeul Naţional din Beirut” ne deschide porţile tot luni, 20 iulie, de la ora 21.35.
A retrăi istoria Libanului înseamnă a ne întoarce la rădăcinile întregii culturi mediteraneene. Muzeul Naţional din Beirut, inaugurat în 1947, prezintă 7000 de ani de istorie pe o suprafaţă expoziţională de 2500 m2.
Muzeul Național din Beirut aduce un omagiu istoriei țării: Populaţiei din zonă îi datorăm inventarea sticlei, a alfabetului fonetic, navigaţia – primul motor al schimburilor comerciale şi culturale din bazinul Mediteranei antice…
Regele Hariram a fost unul dintre primii conducători ai orașului Byblos – orașul cărților. El a trăit și a domnit cu 3.000 de ani în urmă. Povestea sa a început cu livrările de lemn de cedru către faraonii Egiptului și a continuat până în epoca cuceririi romane. În acest episod redescoperim succesiunea de regi și credințe care au însuflețit aceste țărmuri ale Mediteranei orientale; de-a lungul secolelor, acestea au modelat o cultură complexă și diversă, care constituie astăzi fundamentul identității libaneze.
foto: via Selecţie Film TVR
