Te dor degetele când te trezești. Mâinile par rigide și ai nevoie de câteva zeci de minute până încep să se miște normal. Un genunchi se umflă periodic sau articulațiile de la mâini par mai mari decât înainte.
Mulți oameni pun astfel de simptome pe seama vârstei, frigului, suprasolicitării sau „reumatismului”.
Uneori explicația poate fi într-adevăr mecanică sau degenerativă.
Dar atunci când durerea articulară persistă, articulațiile se umflă sau rigiditatea este mai accentuată după repaus și dimineața, poate exista și o boală inflamatorie care merită evaluată de medicul reumatolog.
Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist Reumatologie în cadrul Clinicii Prevencia, explică ce semne fac diferența între o durere articulară frecventă și o problemă care nu ar trebui amânată.
Durerea articulară este foarte frecventă
.
O articulație poate deveni dureroasă după:
* efort;
* suprasolicitare;
* o mișcare neobișnuită;
* un traumatism;
* modificări degenerative;
* inflamație;
* alte afecțiuni.
De aceea, simplul fapt că te doare un genunchi sau o mână nu înseamnă automat că ai o boală reumatologică inflamatorie.
Contează mai ales:
* de cât timp persistă durerea;
* câte articulații sunt afectate;
* dacă există umflare;
* dacă există rigiditate;
* când este durerea mai intensă;
* dacă simptomele se ameliorează sau se accentuează la mișcare;
* dacă există și alte manifestări.
Ce înseamnă o articulație umflată
.
Atunci când o articulație este vizibil mai mare decât de obicei, poate exista acumulare de lichid sau inflamație în interiorul ori în jurul ei.
Pacientul poate observa:
* umflare;
* căldură locală;
* durere;
* sensibilitate;
* limitarea mișcării.
O articulație umflată fără un traumatism evident merită mai multă atenție decât o simplă durere după efort.
Poate apărea în afecțiuni precum:
* artrite inflamatorii;
* gută;
* artrită psoriazică;
* anumite boli autoimune;
* infecții articulare;
* alte probleme.
Prevencia explică separat când articulațiile umflate și dureroase trebuie evaluate de medicul reumatolog.
.
O singură articulație umflată sau mai multe?
.
Și distribuția simptomelor contează.
Un genunchi umflat după un traumatism poate avea o explicație ortopedică.
În schimb, umflarea repetată a mai multor articulații, mai ales la nivelul mâinilor sau picioarelor, poate ridica suspiciunea unei boli inflamatorii.
Medicul va încerca să afle:
* câte articulații sunt afectate;
* dacă simptomele sunt simetrice;
* dacă sunt implicate articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor;
* cât timp persistă;
* dacă există și rigiditate matinală.
NICE recomandă evaluarea rapidă în reumatologie atunci când există suspiciunea unei sinovite persistente, mai ales dacă sunt afectate mai multe articulații sau articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor.
.
Ce este redoarea matinală
.
Redoarea este senzația că articulațiile sunt „înțepenite”.
Poate fi dificil să:
* închizi pumnul;
* miști degetele;
* îndoi genunchii;
* te ridici;
* începi să mergi.
Durata este importantă.
O rigiditate de câteva minute după trezire poate apărea și în probleme degenerative.
O redoare care durează zeci de minute, apare aproape zilnic și se ameliorează progresiv prin mișcare poate sugera mai degrabă o componentă inflamatorie.
Nu stabilește singură diagnosticul, dar este o informație foarte utilă pentru reumatolog.
.
Durerea „de uzură” și durerea inflamatorie nu se comportă întotdeauna la fel
.
În problemele mecanice sau degenerative, durerea apare frecvent mai ales:
* la utilizarea articulației;
* după efort;
* după mers prelungit;
* la anumite mișcări.
În unele boli inflamatorii, tabloul poate fi diferit.
Pot exista:
* dureri în repaus;
* rigiditate după perioade fără mișcare;
* redoare dimineața;
* articulații umflate;
* simptome care se ameliorează într-o anumită măsură prin mișcare.
Acestea sunt orientări, nu reguli absolute.
O persoană poate avea simultan artroză și o boală inflamatorie, iar diagnosticul nu poate fi făcut doar după descrierea durerii.
.
„Mă dor toate oasele” nu este un diagnostic
.
Pacienții folosesc frecvent termenul „reumatism” pentru aproape orice durere musculo-scheletală.
Dar reumatologia cuprinde afecțiuni foarte diferite.
Pot exista:
* boli inflamatorii ale articulațiilor;
* boli autoimune;
* boli ale țesutului conjunctiv;
* afecțiuni degenerative;
* anumite boli metabolice;
* probleme ale tendoanelor și structurilor periarticulare.
De aceea, scopul consultației nu este să confirme generic că pacientul „are reumatism”, ci să identifice cauza concretă.
.
Când durerea de mâini trebuie evaluată
.
Mâinile oferă uneori indicii importante.
Poate fi util consultul dacă există:
* articulații umflate;
* durere persistentă la mai multe degete;
* redoare matinală;
* dificultatea de a închide pumnul;
* simptome simetrice la ambele mâini;
* reducerea progresivă a funcției.
În poliartrita reumatoidă, de exemplu, pot fi afectate articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor.
Dar nu orice durere de degete înseamnă poliartrită.
Artroza, suprasolicitarea și alte afecțiuni pot produce simptome asemănătoare.
.
Factorul reumatoid nu pune singur diagnosticul
.
Unii pacienți ajung foarte îngrijorați după ce descoperă un factor reumatoid pozitiv.
Dar această analiză nu este echivalentă cu diagnosticul de poliartrită reumatoidă.
Factorul reumatoid poate apărea:
* în poliartrita reumatoidă;
* în alte boli autoimune;
* în anumite infecții;
* în alte boli;
* uneori și la persoane fără boală inflamatorie activă.
Rezultatul trebuie corelat cu:
* simptomele;
* examenul articulațiilor;
* anti-CCP;
* markerii inflamatori;
* alte investigații.
Dar anti-CCP?
.
Anticorpii anti-CCP pot fi foarte utili atunci când există suspiciunea de poliartrită reumatoidă.
Și acest rezultat trebuie însă interpretat în context.
Un rezultat de laborator devine mult mai relevant dacă pacientul prezintă simultan:
* articulații umflate;
* redoare matinală;
* dureri persistente;
* distribuție caracteristică a articulațiilor afectate.
Reumatologia nu înseamnă interpretarea unei singure analize, ci legarea rezultatului de tabloul clinic.
VSH și CRP crescute înseamnă boală reumatologică?
.
Nu.
VSH și CRP sunt markeri care pot crește în inflamație.
Dar inflamația poate avea numeroase cauze:
* infecții;
* boli autoimune;
* boli inflamatorii;
* anumite boli cronice;
* alte situații.
Un VSH sau CRP crescut nu spune singur unde se află problema.
În schimb, asocierea dintre VSH/CRP crescute + articulații umflate + redoare matinală poate justifica evaluarea reumatologică.
Analize normale exclud o boală reumatologică?
.
Nu întotdeauna.
Unele boli reumatologice pot exista chiar dacă anumite analize sunt normale.
De aceea, un pacient nu trebuie să tragă concluzia:
„Factorul reumatoid este negativ, deci sigur nu am nicio problemă reumatologică.”
Diagnosticul se bazează pe mai multe informații:
* simptome;
* examen clinic;
* analize;
* imagistică atunci când este necesară;
* evoluția în timp.
Reumatolog sau ortoped?
.
Este una dintre cele mai frecvente întrebări.
În general, ortopedia este mai apropiată de probleme precum:
* traumatisme;
* fracturi;
* rupturi;
* leziuni structurale;
* anumite probleme mecanice;
* indicații chirurgicale.
Reumatologia devine foarte relevantă atunci când există:
* inflamație articulară;
* articulații umflate fără traumatism;
* redoare matinală;
* dureri în mai multe articulații;
* suspiciune de boală autoimună;
* simptome sistemice asociate.
Există însă zone de suprapunere.
De exemplu, durerea de genunchi poate fi evaluată diferit în funcție de vârstă, traumatism, umflare și tiparul simptomelor.
Reumatolog sau recuperare medicală?
.
Recuperarea medicală poate avea un rol important în:
* reducerea durerii;
* recâștigarea mobilității;
* recuperarea funcției;
* exercițiul terapeutic.
Dar dacă există o boală inflamatorie activă, aceasta trebuie identificată și tratată corespunzător.
Kinetoterapia nu înlocuiește diagnosticul și tratamentul unei artrite inflamatorii.
În multe situații cele două specialități sunt complementare.
Durerea de spate poate fi și reumatologică
.
Majoritatea durerilor lombare nu sunt cauzate de o boală inflamatorie.
Există însă anumite tipare care pot ridica această suspiciune, mai ales la persoane mai tinere.
Pot fi relevante:
* debutul la vârstă relativ tânără;
* simptome persistente;
* durere în repaus;
* trezirea în a doua parte a nopții;
* rigiditate dimineața;
* ameliorare prin mișcare.
Acest tipar poate apărea în anumite spondiloartrite.
Nu orice durere lombară necesită consult reumatologic, dar istoricul simptomelor poate orienta traseul.
.
Psoriazisul și articulațiile
.
Persoanele cu psoriazis pot dezvolta uneori artrită psoriazică.
Este important să menționezi medicului dacă ai:
* psoriazis;
* antecedente familiale;
* degete sau articulații umflate;
* dureri articulare;
* rigiditate matinală.
Uneori simptomele articulare pot deveni problema dominantă.
Ochii și gura uscată pot conta
.
Unele boli autoimune pot afecta mai mult decât articulațiile.
Pacientul poate prezenta:
* uscăciune importantă a ochilor;
* uscăciunea gurii;
* oboseală;
* dureri articulare;
* alte simptome.
Acest tablou poate necesita o evaluare pentru boli sistemice precum sindromul Sjögren, în funcție de context.
Din nou, un simptom izolat nu pune diagnosticul.
Degetele care se albesc la frig pot fi importante
.
Fenomenul Raynaud produce episoade în care degetele își pot schimba culoarea la frig sau stres.
Pot deveni:
* albe;
* apoi albăstrui;
* ulterior roșii.
La multe persoane fenomenul este primar și nu există o boală sistemică.
Dar dacă apare împreună cu:
* articulații umflate;
* modificări ale pielii;
* slăbiciune musculară;
* alte simptome autoimune,
poate necesita evaluare reumatologică.
Oboseala poate însoți bolile inflamatorii
.
O boală inflamatorie nu produce numai durere.
Pot exista și:
* oboseală;
* stare generală alterată;
* subfebrilitate;
* uneori scădere în greutate.
Aceste simptome sunt nespecifice și au numeroase alte cauze.
Dar asocierea lor cu articulații umflate și rigiditate persistentă poate crește suspiciunea unei boli sistemice.
De ce este important diagnosticul precoce
.
Unele boli inflamatorii articulare pot produce în timp leziuni și pierderea funcției articulației.
Scopul tratamentului modern nu este doar calmarea temporară a durerii.
Este și:
* controlul inflamației;
* prevenirea deteriorării articulare;
* păstrarea mobilității;
* menținerea funcției.
Acesta este motivul pentru care nu este ideal ca un pacient cu sinovită persistentă să trateze luni întregi simptomele doar cu antiinflamatoare fără evaluarea cauzei.
NICE recomandă trimiterea rapidă către reumatologie atunci când este suspectată sinovita persistentă, în special dacă sunt implicate mai multe articulații sau articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor.
Antiinflamatoarele pot ascunde temporar problema
.
Ibuprofenul, diclofenacul sau alte antiinflamatoare pot reduce durerea și inflamația.
Dar faptul că durerea răspunde la un antiinflamator nu spune care este diagnosticul.
În plus, utilizarea repetată poate avea riscuri, inclusiv:
* digestive;
* renale;
* cardiovasculare;
* interacțiuni cu alte medicamente.
Tratamentul simptomatic nu trebuie să înlocuiască evaluarea atunci când simptomele persistă.
Corticosteroizii nu trebuie luați „ca să vedem dacă trece”
.
Corticosteroizii pot avea un efect antiinflamator puternic.
Dar utilizarea lor fără diagnostic poate:
* modifica simptomele;
* influența analizele;
* masca o infecție;
* produce reacții adverse.
În bolile reumatologice pot fi utilizați în anumite situații, dar în cadrul unui plan medical.
Ce se întâmplă la consultația de reumatologie
.
Medicul poate analiza:
* când au început simptomele;
* articulațiile afectate;
* durata redorii;
* episoadele de umflare;
* antecedentele personale și familiale;
* bolile existente;
* medicamentele;
* analizele deja efectuate.
Examenul clinic urmărește, printre altele:
* articulațiile dureroase;
* articulațiile umflate;
* mobilitatea;
* semnele de inflamație;
* distribuția simptomelor.
Pe baza acestora se decide dacă sunt necesare analize sau investigații suplimentare.
Ce analize pot fi recomandate
.
În funcție de suspiciune, pot fi utilizate:
* VSH;
* CRP;
* factor reumatoid;
* anti-CCP;
* ANA și alte teste autoimune în contexte selectate;
* acid uric;
* hemoleucogramă;
* funcția renală și hepatică;
* alte investigații.
Nu există un „pachet de reumatologie” care trebuie efectuat tuturor pacienților.
Analizele trebuie alese în funcție de simptome și examen.
Imagistica poate ajuta, dar nu înlocuiește consultația
.
În anumite cazuri pot fi utile:
* radiografia;
* ecografia musculo-scheletală;
* RMN;
* alte investigații.
Dar nu orice durere articulară necesită imediat RMN.
Uneori examenul clinic și radiografia răspund suficient întrebării medicale.
În alte situații este nevoie de explorări suplimentare.
Când trebuie mers mai repede la medic
.
Nu amâna evaluarea dacă apar:
* una sau mai multe articulații persistent umflate;
* redoare matinală repetată;
* dureri articulare care durează sau revin;
* limitarea progresivă a mișcărilor;
* dureri simetrice la mâini;
* dureri asociate cu oboseală importantă;
* analize inflamatorii crescute împreună cu simptome articulare.
Prevencia are un ghid separat despre simptomele și analizele care pot indica momentul potrivit pentru consultul reumatologic.
Când este o urgență
.
O articulație:
foarte dureroasă + foarte umflată + roșie sau fierbinte + febră
trebuie evaluată rapid.
Poate exista inclusiv o infecție articulară, situație care nu trebuie tratată printr-un consult programat la distanță.
Evaluarea urgentă este indicată și după traumatisme importante sau dacă starea generală se deteriorează rapid.
Consultațiile de Reumatologie pot fi accesate prin CAS
.
În cadrul Clinicii Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de Reumatologie prin CAS, cu bilet de trimitere valabil și conform condițiilor aplicabile.
Specialitatea este disponibilă în Clinica Prevencia Alunișului din Sectorul 4.
Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist Reumatologie, consultă pacienți în cadrul clinicii pe parcursul săptămânii.
Pentru accesul prin CAS sunt necesare:
* biletul de trimitere valabil;
* cardul de sănătate;
* actul de identitate.
Este util să fie aduse și analizele, radiografiile, ecografiile sau alte investigații efectuate anterior.
Ce să observi înainte de consultație
.
Poate fi foarte util să știi:
* când a început durerea;
* ce articulații sunt afectate;
* dacă se umflă;
* cât durează rigiditatea dimineața;
* dacă mișcarea ajută;
* dacă există simptome și noaptea;
* dacă ai psoriazis;
* dacă există boli autoimune în familie;
* ce tratamente ai încercat.
Aceste informații pot orienta consultația mai bine decât formularea generală:
„Mă dor toate oasele.”
Ideea importantă
.
Durerea articulară este extrem de frecventă și nu orice durere înseamnă o boală inflamatorie.
Dar există o combinație care merită atenție:
durere persistentă + articulație umflată + redoare matinală.
Mai ales atunci când sunt afectate mai multe articulații sau mâinile și picioarele, problema nu ar trebui tratată luni întregi doar cu antiinflamatoare.
Reumatologia poate diferenția între:
* o problemă mecanică;
* artroză;
* o artrită inflamatorie;
* gută;
* o boală autoimună;
* alte cauze.
Iar dacă există o boală inflamatorie, diagnosticul precoce contează nu numai pentru controlul durerii, ci și pentru protejarea funcției articulațiilor pe termen lung.
