"Relaţia dansatorului cu corpul e şi mai complicată decât în cazul majorităţii oamenilor’’, a mărturisit invitata Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 28 mai, de la ora 10:00. | VIDEO
Vava Ştefănescu este actor, coregraf, regizor şi dansator, profesor de dans contemporan, director artistic al Centrului Naţional al Dansului.
“De câteva decenii încoace, Vava Ştefănescu îşi concepe dansul ca viaţa: când lin, când vibrant, cu suişuri şi coborâşuri însă, totdeauna adevărat”, consemnează Daniela Zeca Buzura despre invitatul acestei ediţii de la "Mic Dejun cu un Campion".
Mărturisirea Vavei Ştefănescu ne poartă, fără a exagera cu nimic, prin istoria artelor plastice, teatrului, filmului, dansului. Este o lungă călătorie ce a inspirat-o încă din copilărie şi adolescenţă. Studiul dansului clasic i-a modelat gustul pentru muzică, armonie, naraţiune. O poveste cu final aşteptat pe care însă, Vava n-a dorit s-o urmeze. Ei i-au plăcut experimentul, avangarda, inovaţia, dansul contemporan îmbinat cu discursul plastic, fotografic şi filmic, un "happening in progress".
Aşa încât nu s-a mulţumit cu şcoala de coregrafie - prea strâmtă pentru visurile sale -, şi a dorit să-şi extindă aria de competenţe. A absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică – specialitatea Coregrafie, în 1994. După care, cu o tenacitate demnă de urmat şi-a deschis noi oportunităţi în carieră prin obţinerea unei burse în management cultural la Université Paris 8.
Predă, regizează, dansează, inspiră pe cei mai tineri, călătoreşte cu burse de studii şi documentare, se adaptează din mers oricăror provocări – un fapt important ce indică disponibilitatea şi abilitatea de a depăşi situaţii dificile cu scopul de a performa în domeniul artistic pe care îl iubeşte atât de mult -, este unul dintre cei mai importanţi coregrafi ai Centrului Naţional al Dansului şi directorul artistic al acestei instituţii unice în România.
’’Îmi face plăcere să dansez şi mai vreau să dansez în aceşti câţiva ani care urmează şi în care încă aş mai putea apărea pe scenă. Simt că am încă foarte multe idei, că aş vrea să fac spectacole’’. (Sursa: Suplimentul de cultură, autor Ana-Maria Onisei).
Multiplele colaborări cu regizori importanţi – mai ales cu Mihai Mănuţiu, Tompa Gabor şi Andras Visky -, actori, coregrafi şi cu teatrele din ţară – Teatrul ’’Masca’’; Teatrul Maghiar de Stat din Cluj – Napoca, Opera Naţională, ş.a; cu companii de dans şi instituţii de învăţământ (ex: CESI - Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București), sau din America, proiectele de la Irvine University California sau la Centrul de artă contemporană ’’Mains d’œuvres’’ de la Paris dar şi atelierele de dans contemporan şi stagiile de tehnică şi compoziţie artistică, i-au deschis calea spre o vizibilitate binemeritată.
Feminină, stenică, cu o ţinută impecabilă, cu o cultură vizuală şi artistică ce îi dau forţa de a se impune cu modestie, bun simţ şi măsură bine calculată, Vava Ştefănescu afirmă: ’’…nu-mi doresc neapărat să fiu un nume. O vreme, am renunţat să acord interviuri. Nu vreau promovare cu orice preţ, dar sigur că am mers pe căile pe care le-am avut la îndemână’’ (Sursa: Suplimentul de cultură, autor Ana-Maria Onisei).
În 2003 era onorată cu Premiul pentru coregrafie acordat de Ministerul Culturii; cu titlul de ’’Coregrafa anului’’ la Istanbul pentru spectacolul ’’Bacantele’’ (regia: Mihai Mănuţiu) şi cu Ordinul ’’Meritul Cultural’’ în grad de Cavaler, pentru ’’Arta spectacolului’’ în 2016.
Publicul o urmăreşte în spectacolele pe care le realizează. Cel mai recent, aflat în lucru, la Bacău unde a găsit un colectiv cu care empatizează şi cu care va produce o premieră cât de curând. Chiar după filmarea de la Grădina Cărtureşti urma să plece pentru a fi la repetiţii a doua zi, la prima oră.
Iar în ediţia ce a avut-o ca invitat de onoare vom putea vedea şi câteva fragmente din cel mai recent performance ’’I Like Jewelry – and The Jewelry Likes Me’’ creat pentru expoziţia de bijuterie organizată de Goethe Institut, Bucuresti în 27 mai 2022 şi din spectacolul ’’Solo – on – Line’’, un poem coregrafic imaginat de Vava Ştefănescu, interpretat autoare şi de Irina Wincze la Teatrul Naţional din Cluj – Napoca, 2004, un moment deosebit preluat în emisiunea ’’Performdance’’, realizator Bogdana Pascal, 2004
Ne bucurăm că închidem atât de frumos sezonul al XV-lea, în compania unui artist pe care îl preţuim de mulţi ani nu numai pentru spectacolele sale ci şi pentru tinerii frumoşi şi talentaţi de care se ocupă permanent, că printre multele obligaţii şi proiecte şi-a făcut timp de o oră în această sâmbătă pentru a fi alături de Daniela Zeca Buzura şi echipa de la Mic Dejun cu un Campion şi de prietenii fideli care ne urmăresc de şapte ani, la fiecare sfârşit de săpătămână.
Peste vară, pentru că din iunie suntem în sezonul de redifuzări, am selectat unele dintre cele mai preţioase ediţii pentru a le revedea împreună, ca şi cum am fi la premieră. Suntem siguri că vă veţi bucura pentru fiecare dintre invitaţii ce au trecut pragul Grădinii Cărtureşti – Verona, să împărţim împreună o cafea savuroasă şi poveşti numai una, şi una.
Portret de artist: Corneliu Ionescu – pictor
Pictor al generaţiei ’80, Corneliu Ionescu a abordat în opera sa întreaga gamă de teme clasice: natura statică cu obiecte şi flori, peisajul, portretul dar, mai cu seamă, lumea dansului şi a arlechinilor. Fiecare dintre aceste teme particularizează etapele creaţiei sale.
Pentru Corneliu Ionescu compoziţia este o provocare plastică în sine, a jocului cromatic, clar obscurului în game şi tonalităţi curate, cu treceri de griuri şi contururi bine definite de negru colorat.
Dupa anii ’90 se concentrează asupra unui singur subiect, fără a se feri de posibilele capcane ale un anumit tip de manierism, pe care îl dezvoltă în multe variante, atras de eleganța și senzualitatea teatrală a lumii dansului.
Spre deosebire de Egdar Degas, impresionistul francez ce a redat cu măiestrie verva scenei, - şi cu care a fost deseori comparat -, Corneliu Ionescu preferă un univers feminin marcat de graţie şi nostalgie. Siluetele dansatoarelor sale sunt surprinse mai ales în momentul repaosului, într-o atitudine melancolică, de visare ceea ce le conferă şi mai mult o stranietate, o trăire profundă, insondabilă.
Desenator cu nerv, pictorul a simplificat semnificativ identitatea modelelor feminine, a păstrat în același timp fundalurile neutre și a exploatat efectul de separare al clarobscurului. Odată cu acestă etapă, paleta sa a devenit mai luminoasă, mai caldă, dominată de galben, roşu şi portocaliu, culori solare, dinamice ce susţin, prin contrast, lipsa acţiunii.
“Nu ideea în sine de balerine mă pasionează neapărat, ci ideea de frumos, de grație, cum pot, plecând de la aceste forme, să sporesc creativitatea imaginii”, mărturiseşte Corneliu Ionescu, artistul intrat în conştiinţa publicului drept “pictorul balerinelor”.
Recomandarea de lectură:
Astăzi, sub semnul feminităţii fecund creatoare o volum semnat de Ioana Drăgan, jurnalistă, doctor în filologie, scriitoare cu mai multe apariţii editoriale pe care le consemnăm: ’’Vietăţi şi femei’’ (1997 – Premiul pentru debut acordat de Uniunea Scriitorilor); ’’Poveştile Monei’’ (1999); ’’Mafalda’’ (2009 – Premiul Asociaţiei Scriiotrilor din Bucureşti) şi ’’Gripa. O poveste de Crăciun’’ (2021). ’’Poveşti misterioase cu femei şi alte vietăţi’’ publicată de Media Grup Editura Litera, în 2022 este cel de-al patrulea volum al prozatoarei ce cuprinde proză scurtă în registru realist, povestire și microroman, trei specii care poartă amprenta unei scriitoare valoroase și o viziune distinctă asupra societății românești de la începutul mileniului nostru. (Sursa: Editura Litera)
Emisiunea poate fi urmărită la TVR2, sâmbătă, 28 mai 2022, ora 10:00 şi luni, 30 mai 2022, ora 8:00; la TVR MOLDOVA, sâmbătă, 4 iunie 2022, ora 7:00 şi la TVR Internaţional în aceiaşi zi, la ora 8:00.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait
