Diana Pogea vă invită să revedeți prima parte a ediției "Timișoara: Tur de Revoluţie". 12 decembrie, ora 12.00, la TVR Timișoara.
Recent mi-a fost adresată întrebarea: „De ce ar fi curios un călător, ajuns la Timişoara, să faca un tur al oraşului, în care afle mai multe despre Revoluţia din 1989?”. Şi mi-am dat seama, atunci, că eu însâmi, trăitor de atâţia ani aici, nu ştiu prea multe despre faptele şi locurile acelor zile. Azi am de gând să repar acest lucru. Şi poate voi afla şi răspunsul la întrebare. Departe de mine gândul de a căuta adevărurile absolute ale Revoluţiei din 1989. Sau de a găsi vinovaţii pentru sângele vărsat. Are cine să se ocupe de lucrurile astea şi sper să trăim momentul în care vom afla răspunsul adevărat la atâtea întrebri care ne vin în minte atunci când e vorba despre acel Decembrie din urmă cu 30 de ani. Dar dincolo de ipoteze şi scenarii, există fapte concrete, lucruri trăite pe viu şi povestite apoi de participanţii la evenimente, la cald ori trecute apoi prin filtrul timpului şi al raţiunii.
Şi mai ales există martirii acelor zile însângerate, oameni care au plătit cu sănătatea sau chiar cu viaţa. Pentru o viaţă mai bună. Şi pentru liberate. Cu sentimentul ăsta pornesc la drum prin Timişoara într-o călătorie aproape iniţiatică. Nu singură, ci împreună cu Ludovic Satmari, un ghid care a considerat că un asemenea traseu e obligatoriu într-un oraş ca Timişoara. Începem în Piaţa Maria, cu momentul zero al Revoluţiei din ’89 şi încercăm să ne imaginăm ce a fost în sufletul celor adunaţi acolo, într-un demers aproape ireal, umăr lângă umăr, ca să protesteze faţă de o stare de fapt. În fond, era vorba despre starea de fapt a fiecăruia dintre ei, una care nu mai putea fi îndurată. Era vremea să se întâmple ceva, acum ori niciodată…Suntem la câteva sute de metri distanţă de Catedrală şi de Piaţa Operei, martore ale atâtor întâmplări, unele fericite, altele dramatice, din acel decembrie. Într-acolo mergem mai departe, în turul nostru de Revoluţie. Astăzi, în decembrie 2019, lumea se pregăteşte de sărbători.
Timişoara şi-a îmbrăcat haina festivă, iar Târgul de Crăciun din zona centrală încearcă să ţină pas cu suratele sale mai vechi din Budapesta ori Viena. Cu siguranţă nu arăta aşa oraşul acum 30 de ani. Şi, tot cu siguranţă, nimeni nu şi-ar fi imaginat acum 3 decenii, la început de decembrie, că va veni o vreme în care mirosul de portocale şi cozonac să se împletească firesc cu sunet de colinde, în cea mai mare piaţă din Timişoara.
Gândul că, acum 30 de ani, piaţa asta mare a fost neîncăpătoare, plină de oameni care îşi strigau dorinţele cele mai aprinse, înarmaţi doar cu steaguri tricolore şi flori, emoţionează peste măsură. Nu contează că eşti timişorean sau venit de mai departe, odată ajuns aici, nu ai cum să nu te gândeşti la Decembrie ’89 şi balconul Operei. E punctul zero al liberăţii noastre şi locul de unde, atunci, s-a dat ora exactă.
***
#DrumuriAproape - O emisiune de călătorie care scoate la lumină locuri minunate, oameni faini şi poveşti demult uitate.Călătorul devine ghid şi prezintă de o manieră relaxată atât destinaţiile cunoscute ale regiunii cât şi locuri cu istorii neauzite dar pe care merită ca telespectatorul să le bată cu pasul
Cameraman Iuliu Theer
Editor imagine Silviu Mandravel
Producător Diana Bogea
