Adormirea Maicii Domnului este considerată cea mai veche și mai mare sărbătoare cu cruce roșie din calendarul ortodox închinată Sfintei Fecioare Maria. Aceasta este precedată de o perioadă de post de două săptămâni numit Postul Adormirii Maicii Domnului.
Perioada dintre 15 august, când este Sfânta Marie Mare, şi 8 septembrie, când se sărbătorește Sfânta Marie Mică, apare în popor sub denumirea de Între Sântămării. Conform tradiţiei, este perioada potrivită pentru semănăturile de toamnă.
.
.
În ziua de Sfânta Mărie Mare ciobanii obișnuiesc să coboare turmele de oi de pe munte, ceea ce înseamnă că anotimpul călduros se apropie de sfârşit.
.
.
Tot în această zi, oamenii cu vii mari aveau obiceiul să tocmească pandurii cu scopul de a le păzi, iar bărbaţii să-și schimbe pălăria cu căciula. Dormitul afară pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb erau interzise de Sfânta Maria Mare.
.
.
Organizarea târgurilor şi a iarmaroacelor de toamnă intră printre alte obiceiuri ale sărbătorii de pe 15 august, precum și strângerea ultimelor plante de leac, culesul florilor de pus la icoane, considerate apoi bune pentru vindecarea anumitor boli.
.
.
Prin anumite zone ale Moldovei sărbătoare este privită ca sărbătoarea morţilor, ocazie de pomenire a strămoşilor plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.
.
.
Se mai practică obiceiul ca de sărbătoarea Sfintei Maria Mare să nu se muncească, să nu se coase și nici să se spale haine. Această sărbătoare se ține în special pentru sănătate, cât pentru căsătorie, vindecare, naștere ușoară sau ocrotire de cele rele.
.
.
