”Pasiunea mea a fost și este meseria mea”

Sâmbătă, 28 decembrie, de la ora 16, urmăriți la TVR Cultural ultima ediție a emisiunii ”Portret de excelență” din acest an. Invitatul Mihaelei Olaru este avocatul Ion Cazacu, o personalitate în domeniul justiției din țara noastră.

Portret de excelență

Din 21 octombrie 2023, în fiecare săptămână, TVR Cultural le propune telespectatorilor o serie de interviuri de colecție, realizate de Mihaela Olaru.

A absolvit Facultatea de Drept din București în 1976 şi face parte din promoţia considerată ca fiind cea mai bună de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial şi până în prezent.

Este o personalitate emblematică în lumea justiţiei din România, s-a afirmat drept un promotor al principiilor profesionale şi deontologice moderne şi europene.

În cei peste 45 de ani de profesie petrecuţi în acuzări sau apărări, fie în calitate de procuror, fie de avocat, a pus în centrul activităţii principii precum dreptatea, corectitudinea, respectul faţă de ceilalţi, pentru că a considerat că numai astfel se poate respecta pe sine.

Descoperiți în cele ce urmează câteva extrase din interviul acordat emisiunii ”Portret de excelență”, pe care îl puteți urmări integral sâmbătă, 28 decembrie, de la ora 16, la TVR Cultural.

…de la început mi-am propus ca activitatea pe care o să o desfășor în justiție să fie marcată de principii precum dreptatea, corectitudinea, respectul faţă de ceilalţi.

…pasiunea mea rămâne meseria mea. Am făcut-o cu mare dragoste și încerc să continui…am trecut prin întreaga istorie a dreptului românesc, am trăit de fapt această istorie

… în 1976…promoția noastră a fost absolut excepțională ca și absolvenți…șefii noștri de promoție au fost trei, domnii Ion Nestor, Valeriu Stoica fost ministru al Justiției și Mihai Lucian fost președinte al Curții Constituționale. După ei am intrat eu la repartizare.

…am făcut parte dintr-o familie de oameni simpli, tatăl meu a fost militar de carieră, mama mea undeva în ultima parte a vieții a lucrat și ea în cadrul armatei. Acolo sunt niște principii, există rigoare, disciplină și în primul rând onestitate

(w882) Portret de

…sunt născut la Breaza și toată copilăria mea, în timpul lungilor vacanțe de vară eram la bunici…acolo mă simțeam cel mai bine, mai ales că mă întâlneam acolo cu verișorii mei…la un moment dat toți eram vreo 24 de copiii…eram o familie numeroasă

…tata întotdeauna a susținut că cel mai important lucru în viață este să fii corect cu cel cu care interacționezi, indiferent care este opinia lui sau indiferent care este o activitate sau o acțiune a lui pro sau contra părerilor tale. De la el am învățat acest lucru…există fără îndoială o legătură specială între mamă și fiu și eu am simțit acest lucru…am simțit în permanență susținerea ei din toate punctele de de vedere. Părinții mei au fost doi oameni simpli și foarte corecți, ancorați în realitățile vieții

…sunt al doilea avocat în familie…știu că a existat un unchi care a practicat această profesie, undeva în provincie la Târgu Jiu…nu l-am cunoscut personal, îl știu numai din poveștile familiei…a fost un erou în Primul Război Mondial, a reușit să iasă din celebra încercuire de la Turtucaia și a salvat și Ordonanța cu care era..

(w882) Portret de

…în 1992 am spus procurorului general că îi înmânez cererea mea de trecere în avocatură și din 1 februarie 1992 am devenit avocat. Lucrul acesta m-a împlinit pur și simplu profesional, pentru că de atunci am văzut tot ce înseamnă aspecte ale dreptului penal în general, dar și din alte domenii

…ca avocat ai obligația de a apăra un om, indiferent dacă este vinovat sau nu, pentru că dreptul la apărare este un drept sacru. Prin activitatea ta nu faci decât să încerci să ajuți un om…în situația în care reușești să dovedești nevinovăția, reprezintă un succes absolut impresionant, indiferent de cât de mare sau de mic este cazul sau pe cine reprezintă, iar în situația în care nu reușești să convingi de nevinovăție, când omul respectiv este vinovat, încerci cumva să-i atenuezi situația.

…și în Justiție, problema stabilității este o problemă importantă pentru că apreciez că spiritul și autenticitatea sistemului judiciar din România au cam dispărut, în condițiile în care încercăm să ne pliem prea mult sau mai mai bine zis cu prea mult zel pe recomandări europene sau internaționale, pe introducerea unor sisteme sau concepte noi. Asta nu înseamnă că trebuie refuzate, dar cred că ar trebui mult mai bine analizate și adaptate sistemului judiciar din România și nu invers

…așa cum spunea Mahatma Gandhi: “există o Instanță mai mare decât cea a Justiției, Instanța Conștiinței” și am încercat să mă ghidez după aceste cuvinte

…nici noi ca avocați nu deținem adevărul absolut, dar încercăm prin activitatea noastră să ne apropiem de acest lucru. Am încercat să definesc ce înseamnă adevărul, dar adevărul e un lucru greu de definit, dar pe care îl poți simți. La noi se discută despre adevărul judiciar care rezultă din probe și adevărul factual care există. E greu să ajungi acolo, este o limită extrem de subțire între ele dar greu să ajungi să convingi o instanță în legătură cu adevărul judiciar, pentru că și judecătorul are propria abordare

…ceea ce m-a impresionat pe mine sunt vorbele de duh ale unui alt mare om al lumii, Winston Churchill, care a definit adevărul astfel: “adevărul este incontestabil, panica poate fi ofensată de el, ignoranța îl poate lua în râs, răutatea îl poate distruge, dar rămâne un fapt”. Asta încerc eu, cel puțin în materie penală, să demonstrez și să încerc să ajung la conștiința magistratului care este un arbitru până la urmă, arbitru între apărare și acuzare și trebuie amândouă să beneficieze de același mijloace și de aceeași valoare

…acum avem la îndemână și inteligență artificială care o fi ea foarte bună în actul de Justiție pentru sistematizarea lui, dar în niciun caz nu va putea înlocui o pledoarie sau o atitudine în Instanță

… am avut posibilitatea să asist la ședințe de judecată cu oameni de o valoare deosebită…oamenii extraordinar de bine pregătiți, oameni echilibrați de la care am avut ce învăța

…cred că ar ar trebui să existe măcar o oră pe săptămână de educație juridică în școli, nu de lucrurile generale care se mai explică acum

…participare la viața culturală a unei țări este absolut definitorie pentru imaginea juristului, definitorie pentru calitatea lui de om. O implicare și un contact permanent, în fiecare zi cu un act cultural, fie că e o carte, un spectacol sau o dezbatere intelectuală este extraordinar de importantă pentru orice jurist. Eu cred că majoritatea juriștilor, magistraților și avocaților sunt oameni care au această sete de cultură și asta nu face decât să ridice nivelul spiritual și nivelul decizional într-o activitate juridică

…atâta timp cât va exista pasiune și va exista corectitudine și vor exista oameni cărora le pasă de Justiție, cu toții vom beneficia de liniște, încredere și speranță

(w882) Portret de