Turul al doilea al prezidențialelor din 18 mai reprezintă o alegere între democrație, oricât ar fi de vulnerabilă, și un regim iliberal, punctează conf. univ. dr. Oana Băluță, din cadrul Facultății de Științe Politice a SNSPA, într-un interviu pentru tvr.ro.
Politologa mai arată că este o eroare ca, atunci când mergem la vot, să avem așteptarea de a ne identifica în totalitate cu un candidat. Este indicat să votăm candidatul cu ale cărui valori rezonăm mai mult, dar să luăm în calcul și că, dacă atunci când anumite măsuri pe care le va lua ne vor face să protestăm, să putem să ne exprimăm public nemulțumirea, fără teama de represiune.
Oana Băluță a îndemnat la comunicare fără jigniri și fără antagonizări, pentru că în spatele celor 3,8 milioane de voturi strânse de George Simion nu se află neapărat numai oameni care împărtășesc valori iliberale, ci și oameni nemulțumiți de partidele politice tradiționale, oameni afectați de inegalitățile socio-economice, oameni care nu au avut acces la sistemul de educație.
Ce trăim acum nu a apărut în 2024, iar pentru a putea găsi explicațiile pentru numărul mare de voturi în favoarea candidatului AUR, George Simion, este necesar să ne asumăm episoade din trecutul recent care au creat faliile în societate, precum referendumul lansat de Coaliția pentru Familie și criza pandemică. Motivele pentru susținerea unui candidat perceput ca fiind anti-sistem a fost construite în ani de zile, prin lipsa unor politici adecvate, mai atrage atenția conf. univ. dr. Oana Băluță, din cadru Facultății de Științe Politice (SNSPA), într-un interviu pentru tvr.ro.
18 mai este „un moment crucial”
Care sunt motivele pentru care ar trebui să mergem duminică la vot?
Oana Băluță: Întrebarea, deși este simplă, este cât se poate de profundă. Votul de acum sau ceea ce trăim acum nu e, pur și simplu, o perioadă precum altele; e un moment crucial, în care putem să alegem democrația - cea șubredă și vulnerabilă sau regimul hibrid, cum este el în prezent în România și, mai departe, să ajungem să înțelegem cauzele de-democratizării și să le adresăm - sau putem alege dacă vrem să trăim într-un regim iliberal, pentru că falia este între democrație și nedemocrație sau regim iliberal, cu potențial de autoritarism, cu potențial de adâncire a valorilor extremismului de dreapta.
E un context diferit de altele pe care le-am trăit și pentru că sunt alte tipuri de elemente care diferențiază - de exemplu, turul al doilea în care candidați au fost Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, pentru că se tot reia în spațiul public acest exemplu. Gândiți-vă doar cum a evoluat tehnologia, cum au evoluat campaniile electorale, cum se poate face mobilizarea prin intermediul platformelor de socializare, cum s-a radicalizat discursul în mediul online, faptul că, în prezent, partidele politice nu mai au capacitatea de mobilizare pe care o aveau în contextul alegerilor pe care le-am menționat mai devreme.
Sunt niște diferențe foarte serioase, care pe mine mă îngrijorează și îmi atrag atenția încă o dată cât de important este ceea ce trăim acum. Acum, în turul al doilea, au intrat doi candidați - unul clar cu valori democratice, celălalt clar cu valori ale extremismului de dreapta. George Simion este președintele AUR, care are valori ale extremei drepte, de la tendințe neofasciste sau neolegionare pe care le împărtășesc unii membri, inclusiv tineri din organizația de tineret, la valori profund conservatoare legate de minorități sexuale, la ceva ce împărtășește acest partid cu anumiți politicieni din partide mainstream - un conservatorism de gen la nivelul familiei, vezi preferința pentru valori tradiționale, pentru roluri de gen tradiționale, care, desigur, se corelează cu demonizarea minorităților sexuale, pentru că exact asta fac cei de la AUR. Asta au făcut și anul trecut, când au avut loc alegerile prezidențiale.
Conf. univ. dr. Oana Băluță. Fotografie pusă la dispoziție de către Oana Băluță site-ului tvr.ro
Absentarea sau anularea votului, o alegere care nu înțelege pericolul extremismului
În acest context pe care și dumneavoastră l-ați menționat și asupra căruia ați atras atenția, cât de legitim mai este pentru românii care sunt nemulțumiți sau consideră că nici una din variante nu-i reprezintă cu adevărat, nu le reprezintă valorile, mai este legitim sau moral să meargă să-și anuleze votul sau să stea acasă?
Oana Băluță: Mie mi se par două alegeri periculoase. În cabina de vot, desigur că oamenii pot să decidă ceea ce consideră de cuviință, dacă ajung în cabina de vot, dar acest tip de alegere este, de fapt, una care cred că nu înțelege pericolul extremismului pe care îl trăim în prezent și cu date factuale, adică avem 32 la sută ponderea partidelor extremiste - AUR, SOS și POT - în Parlamentul României, avem un candidat al extremei drepte care a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Când mergi să votezi, cred că este o eroare să ai această așteptare de a te identifica în totalitate cu unul dintre candidați. Noi ne alegem un președinte, nu un partener de viață.
Dacă eu merg acum și votez în turul doi, nu îmi aleg pe cineva care sunt compatibilă 100%, dar aleg un candidat pro-european, ale cărui valori sunt mult mai compatibile cu valorile mele, iar această compatibilitate îmi dă și mie încredere că, în perioada următoare, când sigur nu voi fi de acord cu anumite măsuri pe care le va susține, cu anumite discursuri sau mesaje pe care le va transmite în spațiul public, eu voi putea să ies liniștită, așa cum am făcut și în alte contexte, și să protestez, să particip civic, fără să-mi fie teamă de consecințe precum intervenții brutale ale forțelor de ordine sau ale unor grupuri care folosesc violența ca formă sau ca instrument de poziționare și de construire a unei identități. Mă refer la diferite grupuri, subculturi ale extremei drepte, care mai curând îl favorizează pe George Simion.
E important să găsim, în această săptămână, acele instrumente de comunicare care să ne ajute să explicăm miza acestor alegeri, în al doilea rând, să găsim acele forme de comunicare în care să nu antagonizăm, să nu mai jignim, pentru că nu ajută. Polarizarea este deja mare în societate, ea nu a apărut în 2024, ci polarizarea este adâncită de ani de zile, de grupuri, organizații, discursuri care sunt apropiate de extremismul de dreapta. Chiar și contextul acesta de luptă anticorupție a adâncit polarizarea. Și noi, democrații, e bine să ne uităm frumos în oglindă și să vedem exact cum și acțiunile noastre au contribuit la adâncirea acestei polarizări.
Cât de mulțumiți erau românii de viețile lor în anul 2024, potrivit datelor Eurobarometrului 101, prelucrate de Fundația Friedrich Ebert, în cadrul proiectului „Monitorul Social”.
Anumite motive care ne ajută să înțelegem votul în favoarea lui George Simion au fost construite ani de zile prin lipsa unor politici adecvate
Apropo de aceste 3,8 milioane de voturi care au fost în primul tur în favoarea candidatului Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, credeți că toți acești români au aderat la valorile extremismului de dreapta? Câți dintre ei rezonează cu mesaje ale violenței, ale extremismului și câți au votat în favoarea lui dintr-o revoltă socială?
Oana Băluță: Valorile extremismului nu includ doar violență, pentru că asta e chestiunea extrem de interesantă. Sunt și mesaje anti-sistem, adică un mesaj de critică la adresa clasei politice, la adresa partidelor politice tradiționale, la adresa unei ordini democratice, a unor instituții internaționale, și cu bune, și cu rele, pentru că extremismul de dreapta are și această dimensiune a populismului, care separă lumea în „noi” versus „ei”, unde „noi” și „ei” pot să capete diverse tipuri de identități - de la minorități sexuale, la feministe, la instituții ale Uniunii Europene, la partide politice. Așadar, prima chestiune.
A doua chestiune e legată de valori și de votul acesta. Această parte împărtășește valori iliberale din varii tipuri de motive, care țin de socializarea în familie, de valori promovate de instituții, grupuri religioase, care valori sunt conservatoare, conservatoare în termeni de relații de cuplu, relații de familie, roluri pe care le avem în cuplu, drepturi ale minorităților sexuale. Deci unii împărtășesc anumite valori, să le spun tradiționale.
Ponderea lor nu pot să o spun, dar votul acesta sau numărul mare de voturi care au mers înspre George Simion nu vine doar din valori cu care ei rezonează și pe care le văd în AUR sau le văd la G. Simion, e și un vot de nemulțumire îndreptat înspre partide politice, înspre felul în care a funcționat Guvernul, înspre felul în care funcționează Parlamentul. Am menționat aceste trei instituții, pentru că încrederea în aceste instituții este foarte joasă.
Un alt motiv pentru votul acesta sunt inegalitățile socio-economice.
Deci, în România, fie că vorbim despre tineri, fie că vorbim despre vârstnici, inegalitățile socio-economice sunt o constantă în viețile oamenilor și e foarte mare tristețea că, deși după integrarea în Uniunea Europeană, bogăția a crescut în România, dar ea este extrem de inegal distribuită și avem, dacă nu mă înșel, cele mai mari falii între cei care au mult și cei care nu au. Așadar, componenta socio-economică este importantă.
Adaug și educația. Uitați-vă la numărul mare de tineri care abandonează studiile, care nu mai au posibilitatea să urmeze studii. Uitați-vă la numărul mic de absolvenți cu studii superioare din România în comparație cu media Uniunii Europene. Sunt mai multe astfel de elemente care, din nou, explică sau care ne ajută măcar să înțelegem eterogenitatea cauzelor sau motivelor pentru acest tip de vot.
Mai vreau să adaug și platformele de socializare și măsura în care noi avem capacitatea de a discerne între informare și dezinformare, în ce măsură ceea ce am învățat în școală, competențele noastre includ și competențe digitale, care să ne ajute să înțelegem că nu tot ceea ce se distribuie pe rețele de socializare e real.
Sunt mai multe elemente pe care le-aș asocia tipului acestuia de vot. Nu e un vot omogen, ci mai degrabă eterogen. De exemplu, votul diasporei vine, pe de o parte, și din nemulțumirea aceasta, între ghilimele, antisistem, vine și din vulnerabilități socio-economice. Cred că există și un clash (o ciocnire, n.r.) de ordin cultural în acest tip de vot, pe care l-aș asocia mai degrabă cu tensiunea aceasta dintre valori liberale și valori iliberale, pe care le văd și în diaspora, dar pe care le văd și aici, în România.
În definitiv, cred că anumite motive care ne ajută să înțelegem votul respectiv au fost construite ani de zile prin lipsa unor politici adecvate, prin faptul că niște oameni au fost lăsați în urmă, dar și prin mobilizarea anumitor discursuri, anumitor politici, anumitor obiective. De exemplu, ceea ce s-a întâmplat în perioada referendumului pentru familie a fost foarte important. Avem tendința să uităm și să selectăm. Uităm de rolul pe care l-a avut Coaliția pentru Familie, uităm de toată perioada respectivă.
Eu nu țin minte în viața mea să fi trăit o perioadă comparabilă cu cea dintre 2016 și 2018 - violența, dezbinarea, polarizarea dintre oameni, dezinformarea, un discurs extrem de violent, demonizarea din perioada respectivă nu le-am întâlnit niciodată. Sigur că regăsesc în prezent elemente, discursuri și atmosfera din perioada respectivă. Și spun de ce am menționat 2016-2018, pentru că o parte din atmosfera de atunci, din discursuri, din obiective, din narative, ele au contribuit la creșterea și consolidarea unui radicalism de dreapta.
Referendumul pentru familie a fost relevant inclusiv pentru intrarea AUR în Parlament în 2020. Avem studii care arată această corelație între voturile date la referendumul pentru familie și voturile luate de AUR, după cum știm că un rol important în creșterea AUR a avut și criza pandemică.
_____
_____
Avem niște elemente care să ne ajute acum să înțelegem specificul situației și riscul pe care îl reprezintă George Simion, dar și faptul că ce trăim acum nu a apărut în 2024, nu a apărut peste noapte. Multe dintre aceste lucruri din cele trei decenii de democrație ne ajută să înțelegem creșterea conservatorismului de gen și a preferinței pentru valori tradiționale, creșterea inegalităților socio-economice, contribuția destructurării sistemului de educație din România, rolul pe care-l au partidele politice mainstream în toată această furie și în tot acest vot antisistem, dar și reproduce incapacitatea noastră de a înțelege și de a asuma niște perioade importante pentru ceea ce se întâmplă acum, precum referendumul pentru familie, dar și incapacitatea de asuma rolul pe care anumite persoane, inclusiv intelectuali publici, l-au avut în alimentarea acestei polarizări.
Ceea ce se întâmplă acum nu se va opri dacă va câștiga Nicușor Dan. Sunt mai mari șansele să nu se adâncească riscul extremismului. E foarte mult de asumat și de uitat în oglindă, în foarte multe grupuri și față de mulți actori și de văzut exact care a fost contribuția noastră la ceea ce se întâmplă acum, contribuția noastră din anii '90 până până în prezent.
Citiți pe tvr.ro și partea a doua a interviului oferit de politologa Oana Băluță, joi, 14 mai.
Rămâneți la curent cu cele mai importante informații despre turul al doilea al campaniei electorale pe site-ul tvrinfo.ro, aici.
Context
Într-un sondaj IRES de la finele anului 2024, politicienii se bucurau de încredere multă și foarte multă doar din partea a 10 la sută din populație. Războiul în zona României (24%), criza politică (23%) și creșterea prețurilor (20%) au fost principalele îngrijorări ale românilor în anul 2024.
Decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidențiale era considerată bună de puțin peste o treime (35%) dintre participanții la sondaj, în timp ce peste șase din zece români au fost de părere că a fost o decizie proastă, mai arăta sondajul IRES.
Datele sondajului IRES le confirmă pe cele din Eurobarometrul 101, centralizate în cadrul proiectului „Monitorul Social”, al Friedrich Ebert Stiftung: cetățenii români sunt printre europenii cei mai nemulțumiți de viețile lor, inclusiv în comparație cu cei din Europa de Est.
Doar 62% dintre români se declarau în 2024 pe deplin mulțumiți de viețile lor, în timp ce 38% s-au declarat total nemulțumiți, cea mai înaltă rată din statele UE. Spre comparație, 90% sau mai mulți dintre cetățenii unor state ca Germania, Spania, Slovenia sau Suedia raportau că sunt pe deplin mulțumiți de viețile lor, în timp ce în Bulgaria proporția celor mulțumiți cu viața era mai mică (66% din populație).
Nemulțumirea cetățenilor români cu privire la viețile lor se reflectă și în neîncrederea că lucrurile se vor îmbunătăți pe viitor. Aproximativ o treime (31%) dintre români se așteaptă ca viețile lor să meargă mai rău în anul 2025, semnificativ mai mulți cetățeni decât în orice alt stat UE inclus în Eurobarometrul 101.
Problemele cele mai presante pentru români rămâneau, și anul trecut, creșterea prețurilor și situația economică.
Monitorul Social mai atrăgea atenția și că nemulțumirea cetățenilor față de viața lor se corelează cu opinii critice față de UE. Aproape două treimi dintre românii care au o părere proastă despre Uniunea Europeană se declară profund nemulțumiți de viețile lor. Mai mult, și nemulțumirea față de acțiunile Uniunii Europene în privința Ucrainei par a se corela, majoritatea celor nemulțumiți de intervenție fiind în general nesatisfăcuți de propria lor viață în România.
Alte date analizate de Monitorul Social în anul 2024 mai arătau și că România are cea mai mare rată a sărăciei în muncă din rândul statelor Uniunii Europene. Deși muncesc, românii prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu sărăcia în comparație cu alți europeni, inclusiv cu cei din regiune. În 2023, 15,3% dintre lucrătorii din România erau expuși riscului de sărăcie, în timp ce în Bulgaria și Spania această cifră era puțin peste 11%, iar în Grecia și Ungaria era de aproximativ 10%, respectiv 7%.
Sursă imagine: Shutterstock/Creativitate25
