Domnia lui Constantin Brâncoveanu, desfășurată între 1688 și 1714, reprezintă un moment crucial în istoria românilor, marcând o epocă distinctă, adesea numită brâncovenească.
Dincolo de remarcabilele evoluții politice, sociale și economice, dimensiunea culturală a atins apogeul, lăsând o moștenire inestimabilă.
.
.Contextul geopolitic complex, caracterizat de declinul Imperiului Otoman și expansiunea imperiilor vecine, a plasat Țara Românească într-o poziție delicată.
Constantin Brancoveanu avea, conform ambasadorului Venețian la Înalta Poartă, o avere de aproape 2 milioane de guruși, cam 12.4 milioane de euro în zilele noastre, plus 171 de proprietăți. Una dintre aceste proprietați este Ansamblul de la Potlogi, care a rămas părăsit vreme de 250 de ani.
Sfârșitul tragic al domnitorului, executat împreună cu fiii și sfetnicul său în 1714 la Istanbul, a transformat personalitatea lui Brâncoveanu într-un simbol al rezistenței și al sacrificiului.
Execuția, petrecută într-o zi de sărbătoare religioasă, a fost rezultatul intrigilor politice și al acuzațiilor de trădare, instigate, printre alții, de stolnicul Constantin Cantacuzino, a simbolizat brutalitatea vremurilor și a marcat începutul regimului fanariot.
Prin actul martiric suprem, Brâncoveanu a transcens rolul de domnitor, devenind un mit, o legendă vie în conștiința națională. Execuția sa, departe de a încheia o epocă, a conferit domniei sale o aură de sacralitate. Această sacralizare a fost consolidată prin includerea lui Brâncoveanu și a fiilor săi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, venerați anual ca Sfinții Martiri Brâncoveni.
Astfel, figura lui Brâncoveanu continuă să inspire, depășind limitele timpului și consolidându-se ca un punct de reper fundamental în istoria și cultura românească.
Istorii de bun gust. Epoca Brâncovenească: Între transformare, mit și martiriu, joi 24 aprilie, ora 20:05, TVR 2 și TVR+
Realizator: Camelia Moise
.
Sezon Nou
