„Povestea creierului” şi totul despre cum funcţionează „Durerea” – duminică, într-o discuţie fascinantă, la „Garantat 100%”. Cu Alexandru Babeş, profesor universitar la Departamentul de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie. Cătălin Ştefănescu ne aşteaptă pe 13 aprilie, ora 23.00, la TVR 1.
Cât de interesantă şi educativă poate fi o discuţie cu un profesor universitar de la Facultatea de Biologie? Depinde de intervievator, de subiectele de discuţie alese, precum şi de capacitatea interlocutorului de a traduce, pe înţelesul majorităţii, concepte şi idei din domeniul pe care îl studiază şi stăpâneşte. Iar când cel care adresează întrebările este jurnalistul TVR Cătălin Ştefănescu, iar interlocutor - Alexandru Babeş, profesor universitar la Departamentul de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie, membru corespondent al Academiei Române, nu poate rezulta decât o nouă ediţie „Garantat 100%” reuşită, din care avem ce învăţa. Urmărim „Garantat 100%” cu Cătălin Ştefănescu şi Alexandru Babeş duminică, 13 aprilie, de la ora 23.00, la TVR 1.
Alexandru Babeş a fost preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în perioada 2011-2012, iar din 2020 ocupă din nou această funcție. A publicat peste treizeci de articole ştiinţifice în reviste internaţionale cu referenţi. Este coautor al unor studii apărute în Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain şi Journal of Physiology. Începând din 1995 a beneficiat de numeroase stagii de cercetare în Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania.
Laboratorul pe care îl conduce Alexandru Babeș, profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti, se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală. Cărţile sale - „Durerea” şi „Povestea creierului” – publicate la Editura Humanitas – sunt punctul de plecare în dialogul de duminică seară, la „Garantat 100%”.
Iar Cătălin începe direct: „Chiar poate să doară sufletul?”. După câteva consideraţii despre istoria durerii, referiri la durerea fizică, cercetătorul Alexandru Babeş explică durerea sufletească: „Dacă chiar poate să doară sufletul? Da, e evident că doare. E o durere care nu are o localizare biologică foarte precisă (...) Faptul că o localizăm cumva în zona inimii, asta a dat foarte multă vreme apă la moară cardiocentriştilor. Aristotel a fost un mare cardiocentrist, pentru că aici simți vibrația emoțiilor intense. Asta are de a face cu efectul sistemului nervos simpatic asupra inimii, care intensifică ritmul cardiac, crește forța de contracție a miocardului și pe astea le percepem cumva...(...) De asta avem senzația că durerea provine din zona inimii, dar durerea e în creier, de fapt.”
De la începutul și până la sfârșitul vieții, durerea fizică ne însoțește inevitabil. Această trăire universală ia totuși forme derutant de diverse: oameni supuși la mari chinuri pot reacționa cu nepăsare, în vreme ce alții, aparent neafectați, trăiesc suferințe cumplite. Există apoi strania durere a membrului fantomă – poți simți cu acuitate extremă că te doare un picior care ți-a fost amputat. Durerea nu e însă doar un blestem, ci și un dar oferit de selecția naturală pentru a ne avertiza în privința pericolelor care pândesc organismul nostru – cei incapabili să simtă suferința fizică au de regulă o viață scurtă. Sunt câteva lucruri pe care le vom descoperi în volumul „Durerea”, publicat de profesorul şi cercetătorul Alexandru Babeş. „Durerea conştientă, percepţia durerii, e doar o particică dintr-un ansamblu de răspunsuri care au evoluat cu un anumit scop, de a pregati animalul pentru o situaţie în care se întâlneşte cu ceva ostil”, clarifică Alexandru Babeş în dialogul de la Garantat 100%.
Dar oare există un pilot automat? Are fiinţa umană un pilot automat? Tot Alexandru Babeş răspunde: „Aş spune că da şi ştim asta de ceva timp, că marea majoritate a funcţiilor cognitive au un suport inconştient”.(...) „În mare parte, creierul operează pe pilot automat. Centrii nervoşi din creier ne ţin în viaţă: ne reglează ritmul respirator, ritmul cardiac, temperatura... Un pilot automat în toată regula.”
Cum funcţionează durerea în raport cu orice fel de iminenţă a prezenţei ei? Ne lămureşte tot domnul profesor Babeş: „Durerea depinde enorm de context. Durerea e multidimensională (...). Emoţia face parte din durere. Ce e fascinant e că, uneori, (..) pacienţii simt durerea, simt că îi doare, pot să spună şi unde, dar nu îi afectează”. Şi continuă: „Durerea e un cadou, durerea ne ajută să supravieţuim, e adaptativă. (...) Ne ajută să ne protejăm ţesuturile. Ne ajută să ne retragem mâna de pe plita încinsă a aragazului, dacă, întâmplător, am atins-o, sau să ne smulgem din colţii unui câine turbat sau unui tigru cu colţii lungi în savana africană...”.
Relaţia durere-recompensă, harta creierului, de altfel „Povestea creierului – În căutarea celui mai complicat obiect din Univers” sunt tot atâtea subiecte în discuţia de duminică seară, la Garantat 100%. Până la întâlnirea cu profesorul Alexandru Babeş, iată câteva rânduri pentru reflecţie:
„Harta creierului reflectă experienţa de viaţă a fiecăruia. Dacă cineva m-ar întreba care este esenţa, care este abilitatea supremă a creierului, eu zic că este plasticitatea, abilitatea de a-şi sculpta singur conexiunile în funcţie de experienţa cotidiană. Mereu se face comparaţie între creier şi un computer, placa de bază. Dar placa de bază are conexiunile cu care iese din fabrică, pe alea nu le mai schimbă nimeni, placa de bază nu îşi poate autoconfigura conexiunile, în timp ce creierul are această abilitate. Faptul că mi-aţi ţinut minte numele înseamnă că în creierul dumneavoastră s-a produs o modificare fizică, structurală”.
foto: capturi emisiune „Garantat 100%”, humanitas.ro
