10 mai este o dată cu multiple semnificaţii în istoria Românie. Despre încărcătura acestei zile aflăm la „Ora regelui”, sâmbătă, 10 mai, la TVR 1 (ora 13.00) şi TVR Internațional (ora 15.00).
Înainte de toate, 10 mai este Ziua Independenței Naționale (1877), dar, printr-o coincidență a istoriei, este și data în care a fost realizat Concordatul care reglementa raporturile bilaterale ale României cu Sfântul Scaun (1927).
„Ora Regelui”, emisiunea brand a Televiziunii Române, ne vorbeşte, în ediţia din 10 mai, despre evoluția centenară a relațiilor dintre Familia Regală a României și Statul Pontifical, dar și despre înrudirea membrilor dinastiei române cu cele ale Europei.
„Mi s-a părut o persoană absolut specială, altfel decât am întâlnit până acum”, a spus Majestatea Sa Margareta despre Papa Francisc, amintindu-și momentele în care Familia Regală a fost impresionată de influența Sfântului Părinte asupra comunităților de la Vatican și de la Roma. Organizațiile de binefacere și voluntarii care își dăruiesc viața semenilor în suferință, bătrâni, sărmani sau imigranți, i-au provocat Majestății Sale emoții puternice și o mare inspirație.
În anul 2022, în cadrul unei vizite publice în Italia și în Cetatea Vaticanului, Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu au avut o audiență privată la Suveranul Pontif, în Palatul Apostolic, apoi i-au cunoscut pe cei care lucrează la sediul Comunităţii Sant'Egidio și la Spitalul Pediatric ”Bambino Gesu”.
Majestatea Sa și Alteța Sa Regală păstrează vii în suflet și în cuget fiecare dintre clipele petrecute alături de Papa Francisc, la București, la Blaj și la Vatican, clipe pline de bunătate, de modestie și de generozitate.
Aflată la Săvârșin, Familia Regală împreună cu sute de oameni veniți din toată țara la târgul găzduit de Domeniul Regal, s-au rugat pentru Sfântul Părinte.
„Papa Francisc nu a fost doar un simbol, ci un exemplu viu de credință, umanitate, dăruire și har pentru oamenii din întreaga lume, indiferent de religia lor, în special pentru cei aflați în nevoie. Suveranul Pontif a avut România în inima Sa, iar noi l-am avut în inima noastră”, au transmis, în numele Custodelui Coroanei, Altețele Lor Regale Principesele Sofia și Maria, Monseniorului Giampiero Gloder. Nunțiul Apostolic în România și Moldova a deschis o carte de condoleanțe la reprezentanța misiunii diplomatice a Sfântului Scaun la București.
Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite în anul 1920, sub domnia Regelui Ferdinand I și sub potificatul Sfântului Părinte Benedict al XV-lea. Primele tratative purtate de statul român şi Statul Cetății Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început în anul 1920, la solicitarea Sfântului Scaun. Concordatul care reglementa raporturile bilaterale ale Regatului României cu Sfântul Scaun a fost semnat la 10 mai 1927 şi a intrat în vigoare în 1929, sub pontificatul Sfântului Părinte Pius al XI-lea. Constituția din 1923 a Regatului căruia, după Primul Război Mondial, i se alăturaseră cele trei provincii, Basarabia, Bucovina și Transilvania, depășind în suprafață și populație vechiul regat, garanta drepturile și libertățile minorităților etnice și confesionale, în număr mai mare după Unire. Așadar Concordatul dintre Regatul României și Sfântul Scaun consfințea credincioșilor exprimarea libertății religioase, așa cum fusese recunoscută, în Constituție, deopotrivă pentru ortodocși și greco-catolici.
În „Ora Regelui” de sâmbătă, descoperiți istoria centenară a relațiilor dintre Sfântul Scaun și Casa Regală a României.
Prima semnificaţie a zilei de 10 mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România, în anul 1866. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol pornea spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăsea castelul Sigmaringen de lângă Düsseldorf şi traversa Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajungea cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intra în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai a intrat în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.
După 10 mai 1866, când Principele Carol a ajuns la București, în 10 mai 1877, la a 11-a aniversare a domniei sale, Carol I a proclamat independenţa Principatelor Române faţă de Imperiul Otoman, apoi, în 10 mai 1881, Parlamentul a votat transformarea ţării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României.
Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen și fiica Marelui Duce Carl de Baden, Josephine, sunt nu numai părinții Regelui Carol I al României, ci și ai Reginei consoarte a lui Pedro al V-lea al Portugaliei, Stephanie.
În Düsseldorf și mai târziu în Lisabona, caritabila Stephanie era cunoscută drept „Îngerul sărmanilor”. În Parcul Hofgarten din Düsseldorf există un monument al prințesei, ridicat la numai un an de la moartea sa, și în fața grădinii Palatului Jägerhof, se găsește o placă memorială. Faptele sale i-au impresionat pe oameni într-atât încât și acum, peste generații, îi păstrează cu smerenie amintirea. Dispărută din viață foarte tânără, regina Portugaliei, sora Regelui Carol I al României, a fost înmormântată în Panteonul Braganza al Mănăstirii São Vicente de Fora din Lisabona.
Despre încărcătura zilei de 10 Mai, la „Ora Regelui” din 10 mai de la TVR 1, ora 13.00 şi TVR Internațional, ora 15.00 şi din 15 mai, ora 16.00, la TVR MOLDOVA.
Sursă foto: romaniaregala.ro, emisiunea "Ora Regelului"
