Poate IA să interpreteze şi să înţeleagă emoţiile umane? Ce mai înseamnă să fii om într-o lume plină de maşinării care „simt”? Dar, oare, nu am putea vorbi şi despre o Prostie Artificială? Documentarul programat de TVR 1 joi, 3 iulie, de la ora 21.00, ne oferă răspunsuri.
Pe măsură ce linia care delimitează omul de mașină se îngustează, pe măsură ce creăm inteligențe artificiale din ce în ce mai avansate, evident după asemănarea noastră, observăm că inteligența artificială nu numai că împrumută de la noi, dar ne spune și cine suntem. Așadar, în era IA, ce înseamnă să fii om? Pe parcursul unei ore, documentarul „Mașinăria care simte” (THE MACHINE THAT FEELS, Canada-Franţa, 2021), explorează modul în care IA ne prinde din urmă – spre bine sau spre rău – în competențe de bază, considerate odinioară unice, umane: empatia, inteligența emoțională și creativitatea. Şi cum IA se apropie tot mai mult de noi, ea remodelează fiecare aspect al lumii noastre, însă majoritatea dintre noi nu suntem conștienți de ceea ce se profilează la orizont. Oamenii de știință de la universități și institute de cercetare de top la nivel mondial văd această tehnologie ca pe o oportunitate minunată de a îndrepta inegalitățile și de a crea o lume mai bună și mai conectată. Dar, ca orice instrument puternic, IA are capacitatea şi de a face inversul: de a alimenta diviziunea și inegalitatea, de a ne deconecta de semenii noștri, oamenii.
Călătorind de la Toronto la Tokyo, de la San Francisco la Viena, documentarul programat de TVR 1 joi seară, de la ora 21.00, familiarizează telespectatorii cu ceea ce ar trebui să ştie despre un domeniu care avansează, adesea departe de ochii publicului, într-un ritm amețitor. Filmul include interviuri cu lideri mondiali, comentatori și inovatori din domeniul inteligenței artificiale, inclusiv Geoff Hinton, Alison Gopnik, Yoshua Bengio, Ray Kurzweil și Ayanna Howard. Cu toţii scot în evidenţă tehnologii inovatoare și de ultimă generație de inteligență artificială și împletesc un colaj bogat de povești fascinante care arată numeroasele moduri în care inteligența artificială schimbă pentru totdeauna lumea noastră. Într-un peisaj în mare parte nereglementat, specific Vestului Sălbatic, unde micile startup-uri concurează cu mari companii precum Google și Amazon pentru profituri de miliarde de dolari, cine are grijă de interesele noastre?
Filmul investighează capacitatea creativă a oamenilor versus cea a mașinilor, caută să ne arate în ce fel se pot compara mașinile cu oamenii, dar și cum sunt create rețele neuronale sofisticate care imită creierul uman. Într-o astfel de poveste, pe tema creativității umane versus mașini, realizatorii documentarului merg la Viena pentru a-l întâlni pe compozitorul Walter Werzowa. Cu ajutorul inteligenței artificiale, acesta a finalizat „Simfonia a 10-a”, a lui Beethoven, neterminată anterior. Introducând cât mai multe date posibil despre Beethoven, despre muzica sa, stilul său și însemnările sale originale ale simfoniei a 10-a, o inteligență artificială a folosit creativitatea pentru a da viață unei noi opere de artă. Pentru a cerceta relația dintre inteligența artificială și oameni, echipa de filmare a regizorului Robin Bicknell merge la Atlanta, unde o întâlneşte pe Dr. Ayanna Howard. În laboratorul ei de robotică de la Georgia Tech din Atlanta, în situaţii unde alții văd probleme, Ayanna vede oportunități: să umple lacunele din sistemele noastre de educație și asistență medicală, să limiteze timpii de așteptare și lipsa de personal, permițând oamenilor și roboților să lucreze împreună pentru a-i ajuta pe ceilalți. Ea consideră că e nevoie de o schimbare fundamentală în modul în care ar trebui să percepem roboții.
De asemenea, pentru a discuta tema rețelelor neuronale sofisticate, un laborator de la Universitatea Tufts din Boston a creat un nou tip de robot biologic cunoscut sub numele de xenobot. Xenoboții au aproximativ dimensiunea unui bob de sare, fiind creaţi din sub forma unui sistem în care fuzionează o inimă de broască și celule ale pielii, dar cu „mintea” unui supercomputer care folosește ceea ce se numește algoritm evoluționar. Programați cu o sarcină specifică, aceștia se pot mișca în același timp pentru a o finaliza. Printre aplicațiile lor viitoare: curățarea mediului – xenoboţii ar putea fi trimiși într-un ocean în număr mare pentru a mânca microplastice și administrarea țintită de medicamente – de exemplu, eliberarea de substanţe direct într-o tumoră, în cazul chimioterapiei.
Așadar, în era inteligenței artificiale, ce ne mai face umani? Depinde de cei care privesc să decidă cât de mult își doresc ca știința să continue să elimine decalajul...
foto: ARTE, via Selectie Film
