Constantin Bâzu Cantacuzino, prinţul cu zbor de fluture, nu își va mai revedea niciodată țara.
După 23 august 1944, un memoriu elaborat de noul guvern și semnat de Regele Mihai trebuia dus în zbor și predat cât mai urgent americanilor de la Foggia, Italia, locul de unde până mai ieri decolau bombardierele care ne bombardau. Dan Vizanty, comandantul Grupului 6, are ideea unui Messerschmitt fără echipament.
Generalul Emil Gojdu: ’’Este o nebunie, tu, Vizanty, ai fost mereu omul extremelor, altă soluție nu există?’’
Vizanty se gândește întâi la el, dar, cum deja era comandant a două grupuri, decide:
’’Se va duce Bâzu!’’
În locul echipamentului trebuiau să-l înghesuie pe James Gunn, locotenent-colonel american, prizonier până pe 23 august în România.
Misiunea era grea. Avea de trecut peste Serbia, unde germanii vor fi încercat să-l doboare, și peste Italia, unde americanii identificau Messerschmitt-ul cu avioanele inamice. James Gunn protestează împotriva ideii de a fi dus în burta unui avion de vânătoare german, cu un singur loc și bașca pilotat de un român. Ca să-l aducă în fire, Bâzu îi face o demonstrație de pilotaj.
După o serie de acrobații la limita fizicii, vine cu avionul la aterizare la doi metri de sol, răsturnat, după care, cu o întoarcere uluitoare, revine în poziție și pune contactul într-o aterizare care-i face pe toți piloții să ovaționeze. James Gunn trebuia să se urce printr-o mică deschizătură în locul radioului care fusese scos. Dan Vizanty îi oferă cojocelul său, să-i țină de cald....
La o oră și jumătate de la demonstrație, Bâzu decolează spre Italia. Aterizează impecabil la Foggia după ce, în prealabil, a scos trenul de aterizare pentru a dovedi intențiile pașnice. Surpriza de a avea pe pistă un avion german Messerschmitt s-a transformat în uimire când carlinga se deschide și apare un ofițerul român Bâzu Cantacuzino:
’’Vreau o șurubelniță!”, rostește într-o limbă engleză pură. Sare din avion, meșterește ceva în burta lui și îl extrage pe fostul comandant al piloților americani. Urale!
*** (Aventura este consemnată și în săptămânalul ’’Time’’, vol XLIV, nr. 11 din 11 septembrie 1944, ’’World battlefronts” cu titlul ’’Men at war. Look at those G.I. shoes’’)
După război rămâne pilot în cadrul TARS (compania de transport aerian româno - sovietică). În ianuarie 1947, la câteva zile după declararea republicii, Bâzu prinde un zbor la Milano. Nu ar fi avut dreptul la o cursă externă, fiind deja etichetat ca dușman al poporului, dar societatea de transport aerian rămăsese fară piloți. Ajuns în Italia, expediază elegant o telegramă:
’’Răspuns tratamentului ce mi-ați aplicat rog consideraţi-mă demisionat’’.
Prinţul cu zbor de fluture nu își va mai revedea niciodată țara.
Așa că nu fiți îngrijorați, vorba cântecului, și el uitat, ’’eroi au fost, eroi sunt încă și încă vor mai fi’’... Chiar și atunci când ţara le va întoarce spatele.
**
Citiți AICI partea I a portretului.
Bogdan Șerban Iancu
