De Ziua Națională a Franței, în 14 iulie, la „Pastila de artă”, artista vizuală Ileana Ploscaru Panait le-a propus telespectatorilor să regăsească lucrări celebre semnate de Rodin - „Vârsta de bronz”, Alfred Sisley - „Biserica din Moret iarna”, Paul Signac - „Poartă (Saint-Tropez)”, Marie-Victoire Lemoine - „Tânără cu cățel” și Camille Pissaro - „Livada înflorită”.
Un text de Ileana Ploscaru Panait, realizatoarea emisiunii „Pastila de artă”
„Vârsta de bronz” - Auguste Rodin (1840 - 1917)
- Duminică, 14 iulie, ora 12.20
- Sculptură prezentată de Ileana Ploscaru Panait
- Școala franceză
- Sculptură din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României
- Provenienţă: Colecţia Familiei Regale
Auguste Rodin a fost considerat artistul care a revoluționat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experiență directă. El a activat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Sigur că Rodin este celebru pentru sculptura sa, dar el a și pictat, s-a inițiat în secretele gravurii și artelor decorative. Aceste lucruri l-au ajutat foarte mult să înțeleagă programul estetic al picturii impresioniste, al fotografiei și artei filmului, care se axa pe mișcare, pe instantaneul fugar, pe captarea senzațiilor. De aici, și interesul pe care îl manifestă pentru plein-air, în detrimentul spațiului închis al atelierului.
Sculptura intitulată „L'Âge d'airain” („Vârsta de bronz”) a fost expusă în anul 1887 într-o expoziție a Cercului artistic și literar la Bruxelles și apoi la Salonul artiştilor francezi din Paris, într-o prima variantă în gips. Este o sculptură realizată pe când avea 37 de ani și este considerată prima sa lucrare cu adevărat importantă. Datorită perfecțiunii redării anatomiei corporale și a deosebitei expresivităţi a mișcării și portretului, a fost acuzat de a fi făcut, de fapt, un mulaj după natură.
Rodin revoluționează cu adevărat sculptura, inventând un limbaj care este recunoscut ulterior de artiști ca „stilul Rodin”. Prin expresivitatea formelor și deosebita sa capacitate de readare a emoțiilor, trăirilor de tot felul, a senzualității feminine, perfecțiunea portretelor și întregii anatomii, dar și prin diferite convenții și tehnici de sculptură, precum colajul, multiplicarea mișcării și fragmentarea formei, Rodin încearcă surprindă viața sub cele mai variate forme.
Istoricii de artă îi anunțau un viitor strălucit acestui sculptor care nu s-a sfiit nici de scandal, nici de iubiri pasionante. Cei 40 de ani de carieră și faima sa de atunci și de acum dovedesc că nu s-au înșelat. În 1887, i s-a acordat titlul de cavaler al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție a Franței, acordată pentru merite cultural deosebite.
****
„Biserica din Moret iarna” - Alfred Sisley (Paris, 1839 – Moret-sur-Loing, 1899)
- Duminică, 14 iulie, ora 13.25
- Operă prezentată de Marina Constantinescu, realizatoare TVR
- Şcoala franceză. Ulei pe pânză; dimensiuni - 81 x 66 cm
- Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României
Începând din 1893, Alfred Sisley abandonează vederile panoramice ale cartierului Catedralei din Moret şi se concentrează numai asupra monumentului. Catedrala în sine era faimoasă, fiind construită între secolele XIII - XV, iar, pe de altă parte, construcţia corului este legată de numele lui Thomas Beckett. Între 1893 și 1984, Sisley pictează nu mai puţin de 14 variante ale acestui monument, în diverse momente ale zilei, în diverse momente ale anului și în diverse stări meteorologice.
****
„Poartă” (Saint-Tropez ) - Paul Signac (Paris, 1863 – 1935)
- Duminică, 14 iulie, ora 14.55
- Operă prezentată de Camelia Drăghia, realizatoare TVR
- Școala franceză. Ulei pe pânză; dimensiuni: 80 x 66 cm
- Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României
- Provenienţă: Muzeul „Anastase Simu”
Compoziţia lui Paul Signac evidenţiază formula tuşei divizioniste a pointilismului, ce urmăreşte obţinerea amestecului optic, a contrastului simultan al culorilor, în urma descompunerii spectrului cromatic.
Tabloul „Poartă (Saint-Tropez)” de Paul Signac înfăţişează un colţ din grădina casei artistului situată pe malul mării Mediterane. Artistul a locuit în micul port din sudul Franţei între 1892 şi 1911. Pâlcul de floarea-soarelui şi aerul vibrat de căldură indică o zi de vară. În partea dreaptă, soţia pictorului, conturată puternic contra luminii, se profilează pe velele albe ale unui yacht, probabil chiar cel al lui Signac, notează MNAR.
Sursă imagine: MNAR
****
„Tânără cu cățel” - Marie-Victoire Lemoine (Paris, 1754–1820)
- Duminică, 14 iulie, ora 18.50
- Operă prezentată de Magdalena Stanciu, realizatoare TVR
- Școala franceză. Ulei pe pânză
- Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României
Tabloul ar fi fost realizat, cel mai probabil, în 1796, fiind un exemplu clasic al picturii de salon, tehnică executată cu măiestrie de o întreagă pleiadă de pictorițe din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Marie - Victoire Lemoine s-a specializat în execuţia de portrete şi miniaturi. Tabloul aparţine stilului „ l’antique”, cu toată recuzita de care operează neoclasicismul: carnaţia de portelan, ochii migdalaţi, nasul fin, gura mică şi roşie, umerii rotunjiţi, sânul ferm, ivit de sub drapajul de mătase al rochiei, coafura bogată, susţinută de o panglică împodobită cu flori de câmp. Tabloul este întruchiparea perfectă a idealului de frumuseţe ce se va nărui odată cu Revoluţia Franceză.
****
„Livada înflorită” - Camille Pissaro (Saint-Thomas, 1830 – Paris, 1903)
- Duminică, 14 iulie, ora 22:55
- Operă prezentată de Anca Sigartău
- Şcoala franceză. Ulei pe pânză; dimensiuni - 39,1 x 56,4 cm
- Tablou din Galeria de Artă Europeană - Muzeul Naţional de Artă al României
Camille-Jacob Pissarro a fost catalogat de criticii şi istoricii de artă ca unul dintre cei mai importanţi pictori impresionişti şi postimpresionişti. Pissarro a fost primul care a dezvoltat şi teoretizat tehnica impresionistă. „Livadă înflorită” face parte din seria de imagini pictate în anii ’70 ai secolului al XIX-lea, la Louveciennes. Ceea ce caracterizează această lucrare, ca şi întreaga perioadă din care face parte, este spontaneitatea execuţiei şi impresia de instantaneu, de captură a unei clipe.
Sursă imagine: cimec.ro
