Vineri, 10 iunie, ora 13.00, pe canalul oficial de YouTube al TVR, a fost transmisă o dezbatere privitoare la teme majore pentru viitorul UE: economia, justiția socială, educația și cultura.
Invitații emisiunii:
Anca Dragu, senator USR de București, comisia pentru afaceri europene Senatului României
asist. univ. dr. Mihail-Valentin Cernea, Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, ASE
***
Toate transformările care au loc la nivel european converg spre o integrare din ce în ce mai accentuată. Înțelegem ce îi unește pe europeni din punct de vedere economic și politic (construirea unor politici comune de apărare și de sănătate) dar este posibilă o uniformizare socioculturală la nivel european?
Mihail-Valentin Cernea a făcut o distincție între valorile naționale („valori pe care le asociem cu caracterul unei națiuni”) și cele europene („valori pe care le avem în comun la nivel cultural”). „Când vorbim despre uniformizare socială, însă mai degrabă în termenii drepturilor pe care le pot avea cetățenii europeni pe tot parcursul teritoriului UE, acolo, probabil, mai avem un pic de lucrat și acolo putem să vorbim despre o mai bună integrare a drepturilor individuale pe care le pot avea acești cetățeni în interiorul Uniunii.”
Conferința pentru viitorul Europei s-a încheiat. Concluzia generală este că ar fi nevoie de mai multă integrare.
„Auzim, într-adevăr, despre dispariția regulii unanimității, auzim despre o Europă mai bine integrată - nu-mi e, nici în ziua de azi, foarte clar ce înseamnă exact acest lucru, în termeni practici, în termenii unei Uniuni în care, până la urmă, deciziile se iau în continuare în Consiliul European și nu se iau în Parlamentul european și nu se iau nici măcar în Comisia Europeană, până la capăt - cum vedem acum discuția din jurul sancțiunilor față de Federației Rusă, unde decizia reală - în ciuda declarațiilor foarte belicoase și foarte curajoase care vin și din Parlament și din comisia Europeană - până la urmă observăm că pachetele de sancțiuni se votează în Consiliu și șefii de stat sunt cei care până la urmă decid exact modul în care vor sancționa Rusia.”
O concluzie care s-a impus în timpul acestei dezbateri s-a referit la fragilitatea construcției UE, amenințată oricând de un un nou Brexit. „Cred că ar trebui să construim viitoarele politici europene gândindu-ne constant la acest risc al disoluției Uniunii. Este foarte important, cred, pentru viitorul nostru, să înțelegem că proiectul european, în esența lui, este un proiect constituit ca să încurajeze pacea pe continentul european. Înainte de orice altceva.”
Doamna Anca Dragu este președinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României și membră a Comisiei pentru afaceri europene. Săptămâna trecută a participat, în Luxemburg, la o dezbatere a Curții Europeană de Justiție despre statul de drept și principiul supremației dreptului european (care au fost dezbătute și în cadrul Conferinței privind viitorul Europei).
„Avem nevoie de un dialog mult mai intens, un dialog mai bun între instituțiile europene și instituțiile naționale. Și am apreciat acest nou instrument de evaluare a statului de drept al Comisiei Europene. Să știți că așteptăm curând următoarea ediție a acestei evaluări, și eu am insistat asupra a două componente din această evaluare, și anume: media și societatea civilă.”
Referitor la principiul supremației dreptului european, doamna senator a spus: „Obiectivul nostru este comun în UE, acela de a avea o economie sigură, rezistentă, reziliență, standarde de viață ridicată, și ca atare, instrumentele pe care le găsim, legile, măsurile trebuie să fie aceleași la nivelul UE.”
Anca Dragu face parte și din Comisia buget finanțe din Senatul României. Negociatorii statelor membre UE au ajuns săptămâna aceasta la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim european. Despre salariul minim la nivel de țară ne-a vorbit doamna senator: „Valoarea acestui salariu va lua în considerare specificul fiecărei țări. De exemplu, sunt câteva criterii acolo: să fie 60% din mediana salariului mediu sau jumătate din salariul mediu brut. România ar mai avea puțin de parcurs până la salariul mediu brut.”
lndicatorul NEET - acronimul pentru “Not in Education, Employment or Training” - definește persoana cu vârsta cuprinsă între 16-29 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Conform acestui indice, România se află pe primul loc în Europa la numărul tinerilor care nu sunt în nici o formă de educație și nici nu participă la activități de formare profesională. „Mesajul foarte bun ar fi că statul trebuie să fie mult mai responsabil atunci când vine vorba de pregătirea tinerilor. Și nu numai a tinerilor, a tuturor. Acest concept de pregătire continuă trebuie întărit în România. Săptămâna viitoare voi organiza la Parlament o dezbatere despre legea intershipului - ce nu funcționează acolo - tocmai pentru a facilita accesul tinerilor pe piața muncii.” (Anca Dragu)
„Acum România se află clar într-o tranziție către economia serviciilor, fără îndoială - dacă n-am și, cumva, terminat această tranziție. Economia serviciilor care, în mod evident este foarte afectată de impactul tehnologiilor digitale. Și, în general, slujbele din zona economiei serviciilor, care nu presupun educație universitară, sunt slujbe care sunt foarte afectate de automatizare, de la aplicații gen B&B, Uber, șamd. Toate aceste aplicații tind să elimine niște joburi mai low skilled din acest eșafodaj economic.” (Mihail-Valentin Cernea)
Uniunea Europeană cere tuturor statelor membre să respecte aceleași seturi de valori, fie ele politice, sociale sau economice. Nu ar fi etic și normal ca și în ceea ce privește standardul minim de trai să existe o egalitate în toate țările europene?
Profesorul Cernea consideră că „Instrumentele, însă, cu care acest standard, nivel de trai decent pot fi aduse la iveală, cred că, într-adevăr, vor fi specifice în funcție de fiecare țară și în funcție de economiile particulare, cultura muncii din acea țară, a culturii organizaționale diferite, care fac ca viața profesională să funcționeze corect.”
Valorile UE garantează o societate în care prevalează, printre altele, justiția, nediscriminarea și egalitatea. Ele sunt consacrate în Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene. România nu este încă în Schengen, deși îndeplinește toate criteriile tehnice.
Anca Dragu, care este și membră a Comisiei pentru afaceri europene din Senat este optimistă în privința aderării României la spațiul Schengen: „Acum așteptăm rapoarte pozitive, aceste rapoarte privind statul de drept. Și urmare a acestor rapoarte pozitive, Consiliul să considere că România îndeplinește și criteriile tehnice, dar și cele care țin de funcționalitate și de combaterea corupției, reducerea corupției în țara noastră și atunci să avem, într-adevăr, o nouă rundă de lărgire a spațiului Schengen și România să adere la spațiul Schengen.”
„Accesul României la spațiului Schengen ar fi o recunoaștere a progreselor făcute, pe de o parte, dar și ar ajuta din punct de vedere economic.”
Viitorul proiectului european ar putea să fie sau o Europă a națiunilor, așa cum o vedea De Gaulle sau o Europă a regiunilor, puternic integrată, în care statele devin mai degrabă regiuni ale marelui continent.
Mihail-Valentin Cernea crede că „proiectul european va funcționa undeva între aceste două viziuni relativ extreme, dacă vreți, Ca să fiu foarte onest, opțiunea mea este mai degrabă către federalism decât către o Europă a națiunilor. Cred că suntem mult mai puternici împreună decât separat.”
În data de 9 iunie 2022, Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care solicită Consiliului European să convină asupra începerii procesului de revizuire a tratatelor UE. Având în vedere faptul că Parlamentul European nu are nici măcar dreptul de a iniția legi, ne putem întreba ce putere poate avea această rezoluție? România și-ar mai putea pierde poziția în luarea hotărârilor, în cadrul Consiliului, și ar putea exista riscul unor decizii cu care nu suntem de acord.
„România, așa cum își construiește cauzele la Bruxelles și în politica europeană, cred că nu ar trebui și nu va fi afectată de modificarea acestor reguli. Ba mai mult decât atât, cred că dacă știm regulile dinainte, știm și cum să ne organizăm atunci când vine vorba de negocieri. Deci nu cred că scade puterea României. Și cred că, într-adevăr, țări care se opun unor decizii firești, de bun simț, acestea ar putea fi cumva izolate din procesul decizional.”
Una dintre solicitările exprimate în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei se referă la acordarea dreptului de legiferare Parlamentului European. Ce implicații majore ar avea această inițiativă și în ce mod va afecta rolul parlamentelor naționale? statul de drept și dreptul comunitar?
„Acest drept de legiferare va funcționa pe anumite domenii. Clar. La început. Și cred că ar trebui și ar putea să crească relația între PE și parlamentele naționale. Eu încerc să văd implicațiile pozitive ale acestor măsuri care, de altfel, au fost discutate intens în acest ultim an.” (Anca Dragu)
Trăim vremuri de intensă transformare a societății umane, vremuri interesante, dar Den Xiao Ping spunea: să te ferească Dumnezeu să trăiești vremuri interesante! Printre interesele academice ale profesorului Cernea se află etica militară. Din această perspectivă, Mihail-Valentin Cernea a vorbit despre conflictul din Ucraina.
„În primul rând, cauza Rusiei nu este justă. Foarte important de înțeles că decizia de a pleca la război se poate baza doar pe considerente ce țin de prezent și nu de viitor, conform și legislației internaționale și a eticienilor războiului de orice factură ar fi. Deci pretențiile unui trecut nu sunt neapărat relevante. În general, putem să intervenim militar numai dacă vorbim de un pericol real la adresa unei populații civile care poate fi victima unui genocid. Dacă este vorba de nerespectarea vădită, fățișă a dreptului internațional și dacă forța este într-adevăr ultimul resort pe care îl mai avem, am epuizat celelalte căi.”
Parlamentul European solicită ajutor alimentar imediat și substanțial pentru Ucraina. Doamna senator ne-a relatat despre situația refugiaților ucraineni din România în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a asigurării de alimente și asistență medicală.
„România a administrat foarte bine problema refugiaților. Și trebuie să știm că peste un milion o sută de mii de cetățeni ucraineni au intrat în țara noastră ca urmare a războiului din Ucraina. Avem azilanți ucraineni, aproape de 5.000, 4.400. Statul român a pus la dispoziție pentru aceste persoane, servicii medicale. Avem aproape 600 de persoane refugiate în România, au fost internați în spitale, avem aproape 3.00 de persoane primite la Unitățile de primiri urgențe. De asemenea, în ceea ce privește copiii care au intrat în România, de la începutul crizei, în evidențele Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului au fost înregistrați aproape 3.000 de copii. Și cred că foarte important este să spunem că mulți dintre cetățenii ucraineni deja au contracte de muncă în România, aproape 3.500 de contracte de muncă.”
Anca Dragu a lucrat la Fondul Monetar Internațional și la Comisia Europeană. Având această experiență, a făcut o apreciere a relațiilor transatlantice în condițiile conflictului din Ucraina.
„Cred că acest conflict arată foarte clar cât de important este pentru România că este țară membră a UE și membră NATO.”
Apoi a fost subliniat rolul pe care îl are UE în menținerea păcii.
În finalul emisiunii, Anca Dragu a prezentat situația aderării Republicii Moldova și a Ucrainei la UE.
***
Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale.
Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR (https://www.youtube.com/c/TVRcanaluloficial), pe pagina de Facebook a canalului TVR1 (https://www.facebook.com/fanTVR1) și pe Instagram.
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferințele PE.
***
Moderator: Radu Rădulescu
Regizor artistic: Sebastian Chelu
Producător: Ion Stavre
