Canalul Oficial de YouTube al TVR a găzduit emisiunea ″Observatori la Parlamentul European″, vineri, 13 mai, ora 13.00.

 

Invitații emisiunii au fost:

• Senator  USR, Radu Mihail
• Prof. Univ. Dr. Răzvan Bologa, Facultatea de Cibernetică, ASE
• Student Șerban-Dumitru Suciu, SNSPA

Senatorul Radu Mihail face parte din delegația Senatului Delegația la Adunarea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei. În urma încheierii Conferinței pentru Viitorul Europei, una dintre concluzii este reducerea deficitului civic și realizarea unui dialog permanent cu cetățenii la nivelul UE. Senatorul Radu Mihail a prezentat concluziile la finalul acestui adevărat maraton de consultare a cetățenilor:

A fost un exercițiu nou, pentru prima oară am avut laolaltă, în dezbateri foarte ample, reprezentanți direcți ai cetățenilor selecționați aleator, și politicienii din toate instituțiile europene: Comisie, Consiliu și Comitetul Regiunilor și din Parlamentele Naționale. Este un dialog susținut de USR încă din campania pentru alegerile europarlamentare, care sperăm că va continua și în anii care urmează. După luni bune de muncă, am avut un document final care exprimă idei, în mare parte consensuale, între politicieni și cetățeni, pornite de la semnale percepute de cetățeni în societate și le-au transmis Conferinței.

Senatorul Radu Mihail a relatat care din cele 49 de propuneri prezentate la final i-au reținut atenția:

A trebuit să ne concentrăm activitatea pe subiectele unde am crezut și am avut impact. Am acceptat, eu și colegii mei din USR, responsabilități precise în grupurile de lucru. Colega mea, Clotilde Armand a fost desemnată de Grupul Renew să fie raportor pentru Renew pentru partea legată de aspectul economic și social. Colegul Alin Mituț a fost desemnat și el de către Grupul Renew pe probleme legate de sănătate, iar eu am fost desemnat de Grupul Parlamentarilor Naționali din toate țările europene să fiu raportor pentru partea de economic și social. Am avut posibilitatea să ne asigurăm că acele elemente care sunt de interes pentru România se regăsesc în document. Spre exemplu, standarde de minime europene în educație, pentru serviciile medicale similare tuturor persoanelor sub vârsta de 16 ani în întreaga Uniune Europeană. Cetățenii români au foarte activi. Configurația Conferinței a făcut ca fiecare participant să se concentreze pe un subiect, pe un domeniu. Tot ce înseamnă locuri de muncă, sprijinirea cercetării, a inovării în țară este un subiect împărtășit de către participanți. În Delegația Română am avut întreprinzători, specialiști IT. Un lucru important pentru diaspora: este clar menționat în document necesitatea de a avea drepturi egale pentru toți lucrătorii europeni, în special pentru lucrătorii mobili.

Despre importanța noilor tehnologii, a digitalizării, a inteligenței artificiale, a roboticii în atingerea obiectivelor finale ale Conferinței pentru Europa Viitorului a vorbit profesorul Răzvan Bologa:

Europa Viitorului va fi o Europă digitală. O Europă digitală presupune o educație digitală. Chiar dacă digitalizarea Europei e un proces ce va dura ceva timp, educația trebuie să preceadă digitalizarea societății în general, prin urmare este nevoie de investiții urgente în procesul de digitalizare a educației, date fiind fenomene cunoscute în Europa, cum ar fi: îmbătrânirea populației sau lipsa forței de muncă în anumite sectoare, cum este cazul agriculturii. E nevoie de investiții în tehnologii de vârf, de siteme automatizate, bazate pe roboți, pe drone, pe inteligență artificială, care să crească productivitatea muncii.

Se doresc progrese în domeniul competențelor digitale. E principalul obiectiv în procesul de digitalizare a societății europene în general și a fiecărei societăți din țările membre ale Uniunii Europene. E un proces dificil pentru că există o inerție socială. Oamenii au tendința să reziste la schimbare. Timp de câteva secole Europa a funcționat pe baze industriale.

Cât de mult îi interesează pe tineri deciziile care se iau la Strasbourg și la Bruxelles am aflat de la Șerban-Dumitru Suciu, student la SNSPA:

Cred că programele desfășurate de UE pentru tineri, cum ar fi ERASMUS, ajută tinerii să aibă o deschidere față de UE, către valorile și spiritul european, dar interesul tinerilor cred că rămâne scăzut la nivel de decizii, asta pentru că vedem tinerii ca un rezultat nu ca un proces. Poate că direcția de acțiune la nivelul UE nu ar trebui să fie direct spre tineri, ci spre oamenii din jurul lor. Astfel putem vorbi de o pregătire mai bună a cadrelor didactice într-un spirit european, despre sesiuni pentru părinți, despre mai multe oportunități de voluntariat.

Dincolo de consensul înregistrat la începutul acestei săptămâni, pe parcurs au apărut unele disensiuni, în special în ceea ce privește măsurile care se referă la reformarea instituțiilor europene: acordarea drepturilor de inițiativă legislativă a Parlamentului European, la eliminarea dreptului de veto a statelor membre în anumite chestiuni sau la eliminarea deciziilor, în unanimitate, în Consiliu. Toate aceste măsuri necesită modificarea tratatelor, iar un grup de 12 țări, printre care și România, și-au exprimat dezcordul cu acest lucru. Opinia senatorului Radu Mihail a fost prezentată în emisiune:

Aceste propuneri vin de la discuția dintre cetățeni și politicieni, din diverse instanțe. De la început am avut disensiuni observabile în diverse grupuri de lucru pe diverse subiecte. Asta nu ne împiedică să ne asigurăm că a fost convenit cu cetățenii să continue să fie în atenția instituțiilor europene. Faptul că există reticențe privind luările de decizii în unanimitate în domeniul politicii externe e un lucru cunoscut. Exemplul cel mai simplu este Guvernul Ungariei. Premierul Ungariei este cunoscut ca fiind apropiat de Moscova, de Putin, și vrea să aibă această autonomie, să poată jongla între UE și vecinul de la Răsărit. Întrebarea este dacă o asemenea situație este acceptabilă pentru UE? În ce măsură suveranitatea națională, la care , în mare parte, am renunțat deja, semnând tratatul de aderare, atât noi cât și celelalte state europene, trebuie să fie mai flexibilă ca decizie, pe acest subiect foarte sensibil, trebuie scos în evidență pe fondul crizei din Ucraina. Nu putem ascunde sub preș probleme fundamentale, nu putem admite ca personaje precum Victor Orban să își poată permite să oprească luarea de decizii esențiale pentru viitorul Europei. Trebuie lucrat pentru clarificarea acestor puncte. Modificarea tratatelor ia timp, este adevărat, dar procesul de negociere trebuie început pentru a vedea unde vrem să fie Uniunea Europeană peste niște ani.

Dacă analizăm peisajul economic actual, se profilează în lume două modele economice: modelul actual de globalizare și modelul economic bazat pe companii mici, pe afaceri de familie. Cum se vor îmbina aceste tendințe? Cine va fi câștigătorul? La aceste întrebări a răspuns profesorul Răzvan Bologa.

Sunt două modele care există de secole. De-a lungul timpului a fost întotdeauna o competiție între diverse abordări economice. În ultimele decenii am avut de a face cu un model de economie globalizată. Anumite țări, chiar și România, au profitat de acest model economic. Marele câștigător a fost China. Și România a avut beneficii. Acum sunt anumite presiuni de natură politică, economică, și militară pentru a sparge această economie globalizată în economii regionale mai mici. E greu de zis cum se vor derula lucrurile, dar ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani reprezintă o epocă încheiată, de aici încolo vom vedea o serie de modificări fundamentale în ce privește teoriile economice. Neoliberalismul este o etapă care s-a închis. În acest moment se confruntă o serie de școli de gândire economică. Nu aș putea face o prognoză în ce privește care curent de gândire va câștiga, dar e clar că lucrurile se vor schimba.

Propuneri către autoritățile europene de la Bruxelles au venit dinspre studentul Șerban-Dumitru Suciu:

Un prim pas foarte bun ar fi să ascultăm cetățenii. Ascultându-i, pot fi luate decizii care vor ilustra dorințele lor. Poate, uneori, cetățenii nu vor ști ce e cel mai bine pentru ei, dar cred ca documente de viziune, strategice, care oferă o direcție clară statelor europene spre dezvoltare, sunt foarte utile. Monitorizarea foarte atentă a modului în care sunt implementate prevederile acestor documente este foarte importantă, și totodată, sancționarea statelor care nu respectă deadline-urile.

Europarlamentarii USR cer Președintelui Iohannis și Primului Ministru Ciucă să justifice de urgență motivul pentru care România figurează printre statele care se opun reformării Uniunii Europene. România a trimis punctul de vedere privind modificările tratatului Uniunii Europene.  Eurodeputații de la USR contestă de fapt poziția României.

Poziția Guvernului României, militaro-socialist, pe care Klaus Iohannis l-a impus României în ultima perioadă, este guvernarea, nu România ca atare. În practică, relațiile internaționale ale României sunt gestionate în primul rând de către Guvern, dar există o componentă de diplomație parlamentară unde explicit toate curentele de opinie din politica națională se pot exprima pe plan internațional  și există Parlamentul European unde este menirea celor aleși acolo să reușească să impună puncte de vedere care nu sunt neapărat punctele de vedere ale guvernului național. În niciun caz europarlamentarii USR nu sunt ținuți cu lanțul de către Guvernul Ciucă. Guvernul Ciucă și Președintele Iohannis au un punct de vedere. Din punctul meu de vedere este un punct de vedere retrograd. Ei încearcă să blocheze reformele pe care tot ei le declarau interesante acum ceva timp. Parlamentul european trebuie să arate diversitatea de opinii privind necesitățile Europei, nu neapărat ale unui guvern european. Parlamentarii români nu reprezintă Guvernul României. Parlamentarii români, europarlamentarii USR, care reprezintă România reprezintă alegătorii lor și puncte de vedere pe care le au privind politica europeană care afectează România. Faptul că pozițiile noastre nu coincid cu pozițiile guvernului e un lucru normal și de înțeles pentru că suntem singura forță democratică de opoziție din România și nu înțelegem să ne aliniem la un curs pe care Guvernul României îl susține din câte vedem, de anchilozare a Europei de blocare a reformelor pe care cetățenii le doresc.

Posibilitatea schimbării tratatelor europene, posibilitatea renunțării, în anumite domenii, la suveranitate națională a fost discutată și cu profesorul Răzvan Bologa:

UE presupune un proces de cedare voluntară a suveranității naționale către un guvern central. Totul s-a făcut în baza unor tratate. Dacă se schimbă aceste tratate, se invalidează aceste decizii și trebuie luat tot procesul.

Una din prioritățile României o reprezintă implementarea digitalizării. Dacă există proiecte în PNRR pentru câți bani sunt în digitalizarea am aflat de la profesorul Bologa:

Există foarte multe proiecte de acest gen. Cel mai mare proiect este clud-ul guvernamental, care reprezintă o șansă pentru România. Rezolvarea cloud-ului guvernamental ar duce la rezolvarea multor probleme din administrația publică. Toate sistemele informatice create la nivelul administrație publice românești în ultimii 20-30 de ani s-au făcut local, cu grad foarte redus de interconectivitate. Acest cloud va avea un impact major asupra mediului de business. A început să se investească în educația digitală, există prevederi semnificative în PNRR pentru această zonă, trebuie să se realizeze o serie de procese de dotare a școlilor în special. Dar de la avea fonduri până la a avea un sistem funcțional este o distanță foarte mare. Faptul că ai bani nu înseamnă că vine de la sine un progres și performanță. Învățarea digitală este mai eficientă decât cea clasică. Digital poți transfera o cantitate mai mare de informație, poți regăsi mai ușor informațiile. Degeaba investim în sisteme informatice la nivelul administației publice locale dacă școlim copiii în continuare după vechile metode. Acești copii nu vor fi în măsură să performeze într-o lume bazată pe roboți-drone. Într-o societate de peste 10-15 ani vom avea cip-uri peste tot.

Testarea în sine e o practică care va avea o semnificație mult mai redusă în viitor. Obiceiul de a testa copiii la vârste mici, 14-18 ani, și de a-i clasifica în funcție de niște note, de a le da roluri în societate în funcție de notele respective e o practică industrială, depășită. Ar trebui făcută o monitorizare continuă a portofoliului elevilor, lucru scris în legea educației din 2011, dar din păcate nu s-a implementat. Multe din tendințele de a construi aceste portofolii au fost neglijate. E important să se construiască aceste portofolii, trebuie stocate, revizuite. Elevii trebuie evaluați pe termen lung pe baza portofoliului avut. Astăzi elevii sunt trimiși la o facultate în baza unui banal test de 3 ore, care are o doza foarte mare de aleatoriu. De multe ori clasificările sunt la diferență de o sutime, nu e un sistem echitabil.

Președintele Macron a propus o nouă formă de asociere a Ucrainei, anume crearea unei comunități politice europene.

Situația actuală din Ucraina ne face să ne întrebăm dacă procesul de aderare, așa cum e el definit acum, este eficient și servește tuturor obiectivelor pe care o țară le are când își manifestă intenția de a se alătura UE. Noi, românii, am trăit procesul de aderare, care a fost lung. Propunerea Președinteliui Macron încearcă să creeze un cadru în care Ucraina să se alăture UE urgent, dar, pe de altă parte, să dea timp Ucrainei să treacă prin etapele necesare pentru a ajunge la standardele europene în toate domeniile necesare. Soliditatea statului de drept în Ucraina trebuie verificată. Propunerea trebuie studiată. Trebuie să avem în vedere interesele imediate ale Ucrainei, care trebuie sprijinită și asociată UE urgent, dar pe de altă parte să vedem interesele Uniunii care își dorește să aibă parteneri și apoi colegi în uniune, state care respectă valorile UE și sunt capabile să țină pasul cu cerințele UE, a declarat senator  USR, Radu Mihail.

Sunt două domenii, sănătatea și educația, despre care românii afirmă că e inacceptabil nivelul la care suntem. Este inacceptabilă birocrația, calitatea seriviciului oferit cetățeanului, este inacceptabil nivelul de corupție. Când te afli într-un club de 27, unde majoritatea au reușit să construiască și să mențină un standard, evident că ești interesat să te duci către acel standard. Socialiștii și verzii europeni au pus accent pe nevoia de a avea o investiție clară din partea UE în educație, sănătate și protecție socială. Pe de altă parte, Grupul Renew a fost foarte clar în a promova acele măsuri care vor permite UE să aibă puterea economică pentru a susține astfel de investiții și reforme în domeniile menționate. Grupul Renew a insistat pe acordarea unei atenții deosebite dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, care pot fi motorul economiei UE, și care pot aduce valoare adăugată care să ne permită să intervenim în educație, a dăugat Radu Mihail.

Profesorul Bologa este foarte implicat în tehnologie. A explicat cum tehnologia viitorului ar putea înlocui lipsa accentuată a forței de muncă, Europa îmbătrânește:

Trebuie să o facă. Dacă e vorba să menținem funcțional sistemul de pensii, va fi nevoie să existe o creștere majoră a productivității muncii. În ultimii ani, durata medie de viață a persoanelor din România a crescut cu 5 ani în fiecare deceniu. Dacă această tendință continuă, când generația născută dupa 1967 va ajunge la pensie, în jurul anului 2035, vom avea un număr foarte mare de pensionari în România, care vor pune presiune mare pe sistemul de pensie și pe cel de sănătate. Nu e posibil cu actualul model de productivitate a muncii să se mențină la un nivel ridicat un număr de pensionari. Numărul tinerilor va fi foarte mic în acea perioadă. Vor fi 4 milioane de tineri care vor trebui să întrețină în jur de 9 milioane de pensionari. Acest lucru se poate face doar prin progres tehnologic major. Acesta este miza tuturor investițiilor. Nu avem foarte mult timp, vorbim de un deceniu, aproximativ. În 2035 lucrurile vor ajunge la un punct de tensiune maximă, în care ori avem soluție, ori consecințele vor fi neplăcute. Problema educației nu e la categoria și altele, ci principala problemă a societății în acest moment. Trebuie ca educația să se digitalizeze și copiii să treacă de la scrisul pe hârtie, la tablă, teste standardizate, la un sistem educațional modern în care să scrie și pe cip-uri, să fie creativi, să aibă spirit critic, să poată menține în funcțiune tehnologii avansate. România are cel mai amplu program de robotică școlară în Europa de Sud Est. Sunt 60.000 de elevi implicați în astfel de activități. Important este ca acest proces să fie accelerat: să se introducă cât mai multe cip-uri în școli, cât mai multă educație, creativitate, să se renunțe la vechile practici de scris la tablă, dat teste, teze etc.

Pentru a putea fi puse în practică toate concluziile rezultate în urma Conferinței pentru Viitorul Europei e nevoie de multă legislație, transformări la nivelul UE și al României. Dacă suntem pregătiți astăzi de atâtea modificări, când încercăm să ne revenim după pandemia de COVID, și în condițiile beligerante în care se află Europa azi, a reliefat senatorul US Radu Mihail, în finalul emisiunii:

Suntem siliți să facem modificări în societate dacă dorim ca România să fie un stat de succes. Nevoile de modificări legislative vin din mai multe părți, nu doar din ce am prevedea pentru schimbările la nivel european. Avem de adaptat legislație pentru a face față cerințelor din PNRR. Sunt reforme necesare oricum în domeniul sănătății sau al educației. Întrebarea este cât de eficienți suntem. Continuăm să facem legislație ca în ultimii 30 de ani sau avem dezbatere adevărată în societate, implicăm cetățenii, implicăm opoziția democratică și venim cu soluții pe care legislativul să le susțină cu majoritate largă pentru că fac bine României.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Regizor artistic: Sebastian Chelu

Producător: Ion Stavre

***

Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale. Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR, pe pagina de Facebook a canalului TVR1 și pe Instagram.
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.