O durere pulsatilă care te obligă să te retragi într-o cameră întunecată, însoțită de greață sau de tulburări de vedere, poate ascunde mai mult decât o simplă cefalee. Migrena este o afecțiune neurologică ale cărei manifestări pot începe cu mult înaintea durerii și se pot prelungi după ce aceasta dispare.
Migrena afectează copii, adolescenți și adulți și poate transforma pentru câteva ore sau chiar zile activitățile obișnuite într-o adevărată provocare. Durerea este frecvent localizată pe o parte a capului și poate avea caracter pulsatil, însă tabloul nu se rezumă la durere.
Greața, vărsăturile și sensibilitatea accentuată la lumină și zgomote sunt printre manifestările întâlnite frecvent. Pentru unele persoane, chiar și mirosurile sau atingerea pot deveni greu de suportat.
Un atac de migrenă poate începe discret, cu mult înainte ca durerea să apară. În această perioadă, numită prodrom, pot apărea modificări pe care uneori este dificil să le asociezi cu viitoarea criză.
Printre acestea se numără schimbările de dispoziție, căscatul repetat, rigiditatea gâtului, modificări ale apetitului, dorința intensă pentru anumite alimente, urinarea mai frecventă sau senzația de retenție de lichide.
Nu toate persoanele cu migrenă experimentează aceste semne și nici toate atacurile aceleiași persoane nu trebuie să evolueze în același mod.
Unele persoane trec printr-o etapă numită aură. Aceasta constă în simptome neurologice temporare și reversibile, care pot apărea înaintea durerii sau în timpul atacului.
Cele mai cunoscute sunt manifestările vizuale: luminițe, forme sau pete care apar în câmpul vizual. Pot exista însă și furnicături ori amorțeală la nivelul unui membru sau al feței, precum și dificultăți de exprimare.
De obicei, aceste simptome se instalează progresiv și dispar ulterior. Aura nu este prezentă la toate persoanele care suferă de migrenă.
Atunci când nu este tratat, un episod de migrenă poate persista de la aproximativ patru ore până la trei zile.
Intensitatea durerii diferă de la o persoană la alta. Pentru unii, atacurile apar doar ocazional, în timp ce alții se confruntă cu episoade repetate în fiecare lună.
În timpul crizei, activitatea fizică poate deveni dificilă, iar lumina, zgomotele sau anumite mirosuri pot accentua disconfortul.
Sfârșitul durerii nu înseamnă întotdeauna revenirea imediată la starea obișnuită. În etapa de postdrom, unele persoane se simt epuizate, lipsite de energie sau au dificultăți de concentrare.
În alte cazuri poate apărea o stare de bine neobișnuită. Chiar și după dispariția durerii, anumite mișcări bruște ale capului pot provoca pentru scurt timp reapariția senzației dureroase.
Dacă episoadele de durere de cap se repetă, este util să fie urmărite într-un jurnal. Data și durata atacului, simptomele asociate, eventualii factori care l-au precedat și tratamentul utilizat îi pot oferi medicului informații importante.
Un consult este cu atât mai important atunci când durerile de cap își schimbă caracteristicile obișnuite sau apar într-un mod diferit față de episoadele anterioare.
Există însă situații care necesită evaluare medicală imediată. O durere de cap instalată brusc și extrem de intens, mai ales dacă este însoțită de febră, rigiditatea cefei, confuzie, convulsii, tulburări de vedere, amorțeală sau slăbiciune, nu trebuie atribuită automat unei migrene.
De asemenea, este recomandată evaluarea urgentă a unei dureri de cap apărute după un traumatism cranian, a unei dureri care se agravează la tuse sau efort și a unei cefalee noi apărute după vârsta de 50 de ani.
Deși migrena poate fi debilitantă, există modalități de tratament care urmăresc fie reducerea intensității unui atac, fie prevenirea episoadelor viitoare. În funcție de frecvența și caracteristicile migrenelor, medicul poate recomanda un plan individualizat.
Tratamentul poate fi completat prin măsuri de autoîngrijire și prin identificarea factorilor care favorizează apariția episoadelor.
Pentru migrenă, măsurile de autoîngrijire pot ajuta atât în timpul unui atac, cât și la reducerea riscului unor episoade viitoare.
În timpul unui atac se recomandă:
- retragerea într-un loc liniștit și întunecat; lumina și zgomotul pot accentua simptomele;
- odihna;
- hidratarea;
- aplicarea unei comprese reci pe frunte, tâmple sau ceafă;
- mâncarea ușoară;
- limitarea expunerii la stimuli precum telefonul, televizorul, mirosurile puternice și activitatea fizică intensă.
Pentru prevenirea episoadelor de migrenă, trebuie respectate reguli precum:
- păstrarea unui program regulat de somn și evitarea variațiilor mari ale orelor de culcare și trezire;
- respectarea meselor;
- consumul regulat de lichide;
- mișcare;
- gestionarea stresului prin tehnici precum relaxarea, respirația controlată, meditația etc.
- realizarea unui jurnal al migrenelor;
- identificarea factorilor declanșatori personali.
Medicamentele pentru durerea de cap nu ar trebui folosite foarte frecvent fără sfatul medicului, deoarece utilizarea repetată a acestora pentru atacuri de migrene poate contribui la apariția cefaleei prin abuz medicamentos.
Dacă migrenele sunt frecvente, severe, se agravează sau afectează activitățile obișnuite, merită discutat cu un medic despre un tratament preventiv, nu doar despre gestionarea fiecărui atac.
Recunoașterea tiparului personal al migrenei este un prim pas important. Cu cât simptomele sunt observate și discutate mai clar cu medicul, cu atât poate fi mai ușor de stabilit o strategie potrivită de gestionare a acestora.
***
Credit foto: Shutterstock - Sergey Mironov
