Sâmbătă, 21 noiembrie, la TVR 3 și online pe TVR+, Doru Ionescu ne-a propus o ediție „Remix” despre „Luceafărul”, opera rock on-line din culise semnată de compozitorul Adrian Tăbăcaru.
Nu știm dacă poetul Mihai Eminescu este cel mai folosit... „textier” din muzica românească, cert e că - în rock și folk, încă din ultimii ani ’60 - s-a compus și s-a cântat din plin pe versurile eminesciene. În urmă cu ani buni, echipa „Remix” a realizat o ediție foarte... aglomerată cu această temă, fără să epuizeze nici pe departe înregistrările. Pe de altă parte, scena rock românească a găzduit numeroase spectacole conceptuale, gen operă rock / musical, din 1969 încoace. Puține au fost înregistrate pe disc, ceva mai multe au fost filmate... și atât. Costurile unei producții în sens clasic au oprit stagiunile, după reprezentații de cel mult un sezon (dacă nu după primul concert). Anul 2020 a venit, în 15 ianuarie, cu o nouă încercare, evitând din start neajunsurile menționate.
„Mi-am dorit de mult o lucrare amplă, nu o simplă melodie. După un research de un an, l-am redescoperit pe Mihai Eminescu, și oricât am ocolit acest poem, nu am putut găsi altceva. Pasul următor a fost să caut o versiune în limba engleză, pentru că poetul nostru merita să fie mai bine cunoscut în lume. M-am oprit la aceea realizată de Dimitrie Cuclin; nu doar pentru că aparține unui compozitor și filozof, ci pentru că am rezonat mai bine, are și un anumit ritm potrivit muzicalizării...“. (Adrian Tăbăcaru)
Adrian Tăbăcaru, absolvent de percuție al Universității Naționale de Muzică din București, este cunoscut din anii ’90 pe scena rock autohtonă, ca baterist al formației Taine. Realizările sale au trecut în ultimul deceniu granițele metal-rock, căutând fuziunea cu alte genuri de muzică, dar și cu alte arte. Iar „Lucifer (a rock opera)“ a fost gândită de la bun început ca un film de animație; o alegere inspirată în epoca youtube, dar pentru care a trebuit să reducă poemul la dimensiuni acceptabile (păstrând esența), ajutat de Anișoara Moraru (profesoară de limba română).
„Când lucram, știam ce voce voi alege pentru fiecare partitură, cu cine voi colabora: aceea se potrivește cu structura acelui artist, cealaltă cu altul. Iar peste toate, pentru partea de video, nu puteam să îl văd decât pe Costin Chioreanu, recunoscut și peste hotare pentru colaborările sale cu formații mari. Costin avea de adăugat peste muzică un layer important de emoție!“ (Adrian Tăbăcaru)
Filmul a fost lansat de Ziua Culturii Naționale, după avanpremiera din urmă cu exact un an, atunci când au putut fi văzute secvențe din film, cu compozitorul live (tobe și claviaturi).
Un film cu 24 de coautori de descoperit pe genericul de final, dirijați de Adi în studiouri, aici sau în Suedia (masterizarea audio), pe un libret de Ioana Ieronim. Dacă instrumentele electrice aparțin membrilor grupului Taine, soliștii și ceilalți instrumentiști vin din mai multe genuri muzicale. Iată câțiva: Eugen Brudaru (Hyperion), Alexandra Maria Hojda (Cătălina), Răzvan Krivach (Cătălin), Laura Mihăilă, Olimpia Mălai, Adrian Buciu, Sebastian Burneci (iar actorul narator, Andrew Pleavin, din filmul „300“)...
După jumătate de an, s-au strâns ecouri numeroase, multe din străinătate (ceea ce își dorea compozitorul dintru început), entuziamate. Iar relaxarea de după starea de urgență a oferit – neașteptat, în anul pandemiei - oportunitatea a două concerte, în cadru festivalier (la „Sibiu Opera“ respectiv gala „Posada Rock“, București)! Nu a fost o desfășurare de forțe în sens clasic (ca pe coloana sonoră), dar soliștii principali și trupa rock, plus filmul care rula în proiecție, au urcat proiectul pe o treaptă importantă, mai aproape de visul lui Adi din momentul interviului „Remix“:
„După cinci ani obsesivi pentru mine, am lăsat-o deoparte, să-mi eliberez mintea. Nu sunt sigur că voi continua în zona asta... Cred că a fost mai mult o descărcare emoțională, decât intenția de a compune o operă muzicală. M-am vindecat pe mine în primul rând... Dar da, îmi doresc să punem în scenă această operă - cu actori, muzică, decoruri, într-o variantă integrală a poemului, pentru că strofele sărite pot fi ușor recitate între piesele muzicale.“ (Adrian Tăbăcaru)
Credite foto: facebook Adrian Tăbăcaru
Producător: Doru Ionescu
