Complexul Göbekli Tepe, aflat în sud-estul Anatoliei, în apropierea graniţei cu Siria, este cea mai veche structură megalitică descoperită până acum. Sanctuarul a fost ridicat în jurul mileniului X î.Hr, cu mult înainte de construirea templului Stonehenge (3000 şi 1520 î.Hr) și a Marii Piramide (2560 î.Hr).
Lucrările de excavare au început aici în 1995, sub conducerea Direcţiei Muzeului Şanlıurfa şi sub supravegherea arheologilor Harald Hauptmann şi Klaus Schmidt, de la Institutul German de Arheologie.
Ansamblul include mai multe incinte circulare cu zeci de stâlpi din calcar, unii megaliţi având peste 5 metri în înălţime şi între 40 și 60 de tone fiecare. Au fost identificate trei straturi principale ce datează din neolitic. Cel mai vechi descoperit până acum aparţine culturii neolitice pre-ceramice.
Incintele au fost construite acum 10.500 de ani (cea mai nouă) și respectiv 11.600 de ani (cea mai veche), adică de-a lungul unei perioade de 1.100 de ani au continuat să fie ridicate noi astfel de structuri.
În 2017, cercetările au revelat că în zonă, pe o suprafață de 9 hectare, sunt încă îngropate 200 de obeliscuri și 20 de temple.
Coloanele/stâlpii templelor deja excavate sunt decorate cu sculpturi în piatră, reliefuri zoomorfe și pictograme abstracte. Au fost găsite numeroase artefacte din silex şi oase de animale, dar mai târziu şi fragmente ale unor cranii umane cu incizii, ce sugerează că ar fi fost parte dintr-un cult al craniului, larg răspândit în neolitic.
Populația care a construit aceste structuri a trăit, potrivit cercetărilor, în timpul uneia dintre cele mai importante perioade din istoria omenirii ce marca tranziția de la modul de viață al vânătorilor-culegători la primele comunități agricole.
Unele dovezi trimit la concluzia că aceste sanctuare nu erau destinate locuirii, ci unor scopuri ritualice sau religioase. Dar au fost găsite aici şi structuri domestice de-a lungul incintelor mari, fapt ce indică un stil de viaţă semi-sedentar.
”În centrul fiecărei instalații există doi stâlpi monumentali, înconjurați de incinte și pereți, prezentând mai mulți stâlpi în configurațiile respective.” Este un exemplu inovator de arhitectură și inginerie neolitică, una dintre primele construcții monumentale create de om.
Ansamblul „reprezintă în mod clar o deviaţie de la modul de viaţă specific vânătorilor-culegători”, susţine coordonatorul unui studiu publicat în revista „Cambridge Archeological Journal”, Avi Gopher, profesor la Departamentul de Arheologie şi Civilizaţii Antice de la Universitatea din Tel Aviv.
Tipici pentru acest sit sunt stâlpii sub forma literei T, pe care arheologii i-au văzut ca forme umane stilizate. Pe statuile din piatră sunt gravate simboluri abstracte, combinații de scene și foarte multe animale. Unii dintre stâlpi au cioplite braţe în partea de jos, ceea ce a dus la concluzia că ar fi vorba despre corpuri omeneşti.
După ce arheologul german Klaus Schmidt a început săpăturile în 1995, au fost descoperite peste 20 de incinte circulare. Cea mai mare avea 20 de metri în diametru, un cerc de piatră şi doi stâlpi sculptați în centru, față în față. Stâlpii din piatră sculptată – figuri umane stranii, stilizate, cu mâinile încrucișate – cântăreau până la 10 tone. Ridicarea lor trebuie să fi fost o provocare tehnică extraordinară pentru oamenii care încă (se presupune) nu domesticiseră animalele sau inventaseră ceramica, la fel şi cioplirea lor într-o perioadă fără unelte metalice.
Schmidt ajunsese la concluzia că ”Göbekli Tepe ar putea rescrie povestea civilizației”, explicând motivul pentru care oamenii au început să cultive și au început să trăiască în așezări permanente. Situl, susținea Schmidt, era un centru ritualic, mai degrabă decât o așezare. Arheologii considerau, până la descoperirea acestui complex, că ritualurile au fost dezvoltate de societățile care deja începuseră să domesticească animalele și să cultive pământul. Uneltele de piatră găsite aici plasează monumentul în epoca pre-neolitică. Și dacă este adevărat că Göbekli Tepe a fost un loc de cult, asta dovedește faptul că organizarea ritualică și socială complexă a apărut de fapt înainte de agricultură. Ritualurile și religia par să fi dat naștere unei revoluții neolitice. Descoperirile de la Göbekli Tepe schimbă perspectiva arheologilor asupra începuturilor civilizației.
Complexul ar fi fost construit de grupuri de vânători-culegători care se adunau periodic pentru a celebra ritualuri legate de animalele reprezentate pe stâlpii sitului, declarase Klaus Schmidt, regretatul arheolog care a condus săpăturile până la moartea sa în 2014.
Succesorul lui Schmidt, Lee Clare, vorbea despre șansa de a analiza straturile și depozitele cele mai profunde ale sitului și de a descoperi că acele sculpturi elaborate cu reptile, cocori, scorpioni, tauri, vulpi, leoparzi, șerpi sau vulturi care acoperă stâlpii sunt ”mai mult decât imagini, sunt narațiuni”.
Sculpturile de la Göbekli Tepe spun o poveste pe care o putem interpreta în mai multe chei, pe mai multe niveluri, mai ales prin comparație cu alte lucrări simbolice descoperite în alte temple. Cert este faptul că ele transmit mesaje complexe la care nu ne-am aștepta având în vedere vechimea sitului.
Săpăturile au scos la iveală, de asemenea, mici mori de măcinat și seceri din silex, ceea ce indică practicarea agriculturii. Se pare că oamenii au început să se stabilească în locații permanente și să construiască orașe cu 1.000 de ani mai devreme decât se credea anterior.
Pentru că predominante aici sunt imaginile zoomorfe, există o altă teorie potrivit căreia acesta ar fi un fel de calendar ce împarte anul în două sezoane, unul uscat şi altul umed, reflectate de animale şi ciclurile lor de viaţă. O altă teorie susţine că aceste animale ar fi de fapt spirite protectoare, iar locul - un templu unde oamenii se închinau acestora.
Cercetătorii Martin B. Sweatman și Dimitrios Tsikritsis de la School of Engineering, University of Edinburgh au realizat un studiu dedicat decodificării Göbekli Tepe în lumina arheoastronomiei. Ei au interpretat simbolismul în termenii evenimentelor astronomice. Au comparat simbolurile aflate pe unii stâlpi cu asterisme stelare.
Dr. Sweatman dezvăluia în studiul său, printre alte detalii, că însemnele în formă de V găsite pe stâlpii de la Göbekli Tepe nu sunt decorațiuni, ci ar putea reprezenta o încercare de a documenta ciclurile soarelui și lunii. Acest calendar în piatră pare să conțină 12 luni și 11 zile suplimentare, urmărind îndeaproape fazele soarelui, lunii și constelațiilor. Göbekli Tepe devine astfel un loc crucial pentru înțelegerea cunoștințelor astronomice umane timpurii.
„Se pare că Gobekli Tepe a fost, printre altele, un observator pentru monitorizarea cerului nopții”, susținea Martin Sweatman, autorul principal al studiului. „Unul dintre stâlpii săi pare să fi servit drept amintire pentru acest eveniment devastator (n.n. impactul cometei care ar fi lovit Pământul în Dryasul timpuriu) – probabil cea mai proastă zi din istorie de la sfârșitul erei glaciare.”
Studiile au revelat faptul că faimoasa ”Piatra a Vulturului” trimite la anul 10.950 î.Hr (+/- 250 ani), dată ce corespunde evenimentului din Dryasul timpuriu, care s-ar fi petrecut în 10.890 î.Hr. S-au găsit, de asemenea, probe ce confirmă că una dintre funcțiile principale ale complexului era observarea ploii de meteori și înregistrarea vizibilităţii cometelor. ”Într-adevăr, oamenii de la Göbekli Tepe par să fi avut un interes special pentru Tauride, același val de meteoriți care a fost propus ca fiind responsabil pentru evenimentul din Dryasul Timpuriu”.
În acest context, oamenii de știință lansează o provocare: reflectă simbolurile sculptate de la Göbekli Tepe întâlnirea cu acea cometă și catastrofa ce i-a urmat?
Este posibil, susțin cercetătorii, ca oamenii acelor vremuri să fi fost deja de multă vreme observatori ai cerului și reprezentările zoomorfe să simbolizeze anumite grupuri de stele, constelații sau linii imaginare ce unesc astrele.
”Multe picturi rupestre și artefacte din Paleolitic cu simboluri similare, reprezentând animale, sugerează faptul că astronomia este cu adevărat o ocupație foarte veche”, declara Sweatman pentru The Telegraph.
S-a răspândit ideea că acest sit a fost construit pentru a se alinia cu cerul nopții din acea perioadă, în special cu steaua Sirius, deoarece localnicii au avut o afinitate cu acea stea, la fel ca și alte culturi din regiune, mii de ani mai târziu.
Echipa de cercetare a sitului a fost însă de părere că structura ar fi avut un acoperiş și că acest fapt ar fi limitat observarea cerului. În plus, ideea modelelor stelare nu le-a părut convingătoare arheologilor, care au considerat ”foarte puțin probabil ca vânătorii din Neoliticul timpuriu, din Mesopotamia, să fi recunoscut aceleași constelații descrise de savanții egipteni, arabi sau de grecii antici.”
Inițial s-a crezut că oamenii au construit structuri mai complexe după invenția agriculturii și că religiile au apărut tot ulterior. Dar ceea ce s-a descoperit la Gobekli Tepe contrazice aceste teorii. Aflat în zona Semilunii Fertile, situl Gobekli Tepe era o societate pre-agricolă și a fost ridicat probabil din motive ritualice, pentru observarea mișcării astrelor sau poate pentru a lăsa o mărturie despre acele vremuri.
"Este înfricoșător și ciudat", spunea autorul britanic Graham Hancock într-un interviu din 2015, "pentru că se pare că există dovezi copleșitoare că oamenii care au făcut Gobekli Tepe aveau o cunoaștere profundă a precesiei. Și se pare că au trimis în mod deliberat în timp - în această capsulă a timpului - o imagine a cerului în epoca noastră".
Multe teorii gravitează în jurul motivului pentru care a fost construit acest complex. De-a lungul anilor s-au făcut tot felul de speculaţii pe marginea descoperirilor, prin relaţie cu alte structuri similare din alte zone ale lumii. Cercetările arheoastronomice au meritul de a fi identificat în multe cazuri alinierea construcţiilor cu obiectele cereşti, în funcţie de orientarea lor spre Soare sau Lună, dar şi spre grupuri de stele, pe care oamenii acelor timpuri le-au considerat importante. Iar aceste teorii pot fi valabile şi pentru Göbekli Tepe. Un lucru este cert: trebuie să renunțăm la prejudecățile legate de strămoșii noștri în fața acestor structuri sofisticate și a mesajelor pe care le-au lăsat înscrise în piatră.
Prof. Necmi Karul, de la Departamentul de Arheologie Preistorică de la Istanbul University, spunea că nu ar trebui să avem o viziune preconcepută asupra trecutului: "Oamenii moderni privesc societăţile care au trăit în trecut cu ochi primitivi. Aceasta provine din aroganța societăților moderne față de trecut. Nu ar trebui să ignorăm abilitățile oamenilor preistorici spunând „extratereștrii au făcut-o”. Aceste afirmații nu ar trebui să fie credibile."
Surse info:
https://whc.unesco.org/en/list/1572/
https://historia.ro/sectiune/general/gobekli-tepe-cel-mai-vechi-templu-din-lume-565221.html
https://sanliurfa.bel.tr/icerik/226/624/gobeklitepe
https://www.britannica.com/place/Gobekli-Tepe
https://www.bbc.com/travel/article/20210815-an-immense-mystery-older-than-stonehenge
https://www.jpost.com/archaeology/archaeology-around-the-world/article-843802
https://popular-archaeology.com/article/echo-from-the-past-how-gobekli-tepe-is-reshaping-our-understanding-of-the-neolithic-2/
https://www.smithsonianmag.com/history/gobekli-tepe-the-worlds-first-temple-83613665/
https://www.astronomy.com/observing/gobekli-tepe-the-worlds-first-astronomical-observatory/
https://archaeologymag.com/2024/08/worlds-oldest-calendar-at-gobekli-tepe/
https://www.academia.edu/10215605/Gobekli_Tepe_Possible_Astronomical_Observatory
https://interestingengineering.com/lists/facts-about-gobekli-tepe-turkey
https://www.scirp.org/journal/paperinformation?paperid=53506
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1751696X.2024.2373876
https://www.ancient-origins.net/ancient-places-asia/decoding-g-bekli-tepe-secret-society-and-space-observatory-008687
https://www.sci.news/archaeology/gobekli-tepes-carvings-solar-calendar-13156.html
https://www.turkiyetoday.com/culture/fact-vs-fiction-separating-science-from-speculation-at-gobeklitepe-26250
https://www.thespacereview.com/article/4206/1
https://www.research.ed.ac.uk/en/publications/decoding-gobekli-tepe-with-archaeoastronomy-what-does-the-fox-say
https://doi.org/10.5281/zenodo.400780 - Sweatman, MB & Tsikritsis, D 2017, 'Decoding Gobekli Tepe with archaeoastronomy: What does the fox say?', Mediterranean Archaeology and Archaeometry, vol. 17, no. 1, pp. 233-250.
https://www.telegraph.co.uk/science/2017/04/21/ancient-stone-carvings-confirm-comet-struck-earth-10950bc-wiping
https://web.archive.org/web/20201216105131/http://www.gobeklitepe.info/
https://www.turkishmuseums.com/museum/detail/2228-sanliurfa-gobeklitepe/2228/4
https://tastepeler.org/en/yerlesmeler/gobeklitepe
https://www.youtube.com/watch?v=xJU973IbG7I / Milo Rossi - Göbekli Tepe: The Place That Rewrote History
Surse foto:
Shutterstock/ Gobekli Tepe in Sanliurfa; colaborator foto: Todor Stoyanov Raveo
Shutterstock/ Gobekli Tepe in Sanliurfa; colaborator foto: Todor Stoyanov Raveo
Shutterstock/ Vulture stone - Neolithic Gobekli Tepe's Enclosure D/ colaborator foto Sailingstone Travel
Shutterstock/Sanliurfa Turkey, Gobeklitepe ruins panoramic view; colaborator foto Nejdet Duzen (doar pentru utilizare editorială)
