COVID-19 explicat pe înțelesul tuturor de microbiologul Vania Atudorei

TVRi | Marţi, 31 Martie 2020
Vă prezentăm interviul realizat de Sandrino Gavriloaia cu profesorul și microbiologul Vania Atudorei, microbiolog federal și supervisor al Departamentului de Sănătate și Farmacie Eurofins, Canada, despre COVID -19.  

Profesorul și microbiologul Vania Atudorei s-a născut la Botoșani, a făcut facultatea în România și locuiește, în prezent, în orașul canadian Laval, fiind președintele Asociației Românilor din Laval, o comunitate puternică de români din cea mai mare provincie a Canadei, Québec. Domnul Vania Atudorei este microbiolog federal și superviser al Departamentului de Sănătate și Farmacie Eurofins, Canada. Predă la Colegiul public "Gérald-Godin" din Montreal, are importante contribuții științifice în microbiologie, chimie și farmacologie și continuă să fie un bun și eficient ambasador pe relația de prietenie și colaborare dintre țara noastră și Canada.

De altfel, emisiunile postului TVR Internațional v-au prilejuit, de-a lungul anilor, mai multe întâlniri cu faptele, pasiunile și realizările acestei personalități româno-canadiene. Activitatea sa profesională s-a desfășurat și se desfășoară nu numai în Canada sau România, ci și în Maroc, Mauritania, Cuba, Elveția, Franța. Printre cele mai importante distincții primite de acest profesor cetățean de onoare al Municipiului Botoșani se numără Medalia Jubileului de Diamant a Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Canadei și titlul de Cavaler al Ordinului “Palmes Académiques” – o înaltă distincție instituită în 1808 de împăratul Napoleon Bonaparte pentru a-i onora pe profesorii eminenți. Un articol al domnului Vania Atudorei, preluat recent și de "Revista Internațională de Microbiologie" din Anglia, mi-a reamintit că domeniul de activitate al botoșăneanului nostru de peste Atlantic poate fi de un real interes public.

(w640)

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional

Domnule profesor, ați publicat de curând, în revista EC Microbiology, un articol de expunere pedagogică a acestei pandemii care ne afectează pe toți. Contribuția dvs. este, practic, o sinteză pe înțelesul tuturor despre Pandemia Coronavirusului Covid-19. Despre ce anume este vorba?

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

O boală emergentă este o boală infecțioasă nouă, sau necunoscută, sau într-un context nou. Cunoaștem aproximativ 4.000 de virusuri dintre care 130 provoacă infecții la oameni (guturaiul, gripa, turbarea, hepatitele, VIH, febra galbenă, rujeola, oreionul, variola, Ebola etc).

Coronavirusurile au fost descoperite în anul 1960. Există 7 tipuri de coronavirus, capabile să infecteze oamenii, dar 3 sunt noi și drastice: SRAS - sindrom respirator acut sever, originar din China, descoperit în 2002, al cărui tragic bilanț a fost de 8.096 de persoane infectate, în 30 de țări ale lumii, cu 744 de morți; sindromul respirator din Orientul Mijlociu, descoperit în 2012 și având originea în Arabia Saudită, cu 361 de cazuri, între care 107 morți și COVID-19 (din engleză Corona Virus Disease – și anul 2019, când a fost descoperit). Bilanțul acestui ultim virus în data de 30 martie era de 725 000 de persoane confirmate ca infectate (pozitive), 34 000 de decese şi 125 000 de cazuri vindecate.

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internaţional

Ați putea să ne faceți un scurt istoric al acestei pandemii? Un rezumat însoțit, eventual, de o descriere a acestui virus.

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Acest virus a fost descoperit în noiembrie 2019 în orașul Wuhan, în provincia chineză Hubei, un oraș de 11 milioane de locuitori. Deși medicii chinezi au strigat alarma în decembrie, autoritățile comuniste chineze i-au împiedicat să facă publice informațiile. La 20 decembrie, au existat 20 de cazuri confirmate, iar la 31 decembrie, 266 de cazuri. Abia pe 20 ianuarie, China a recunoscut (pentru a nu perturba festivitățile de Anul Nou Chinezesc) și abia din 23 ianuarie, orașul Wuhan a fost pus în carantină.

Două luni de cenzură în timpul cărora epidemia a devenit incontrolabilă. Acest virus a fost găsit la unele animale, cum ar fi liliecii și pangolinii. Deci originea sa, ca și în cazul gripei, este animală. Descoperite în 1960 la animale, există în jur de patruzeci de specii de coronavirusuri, dintre care șapte sunt patogene pentru om. Se numesc coronavirusuri din cauza proeminențelor de pe suprafața lor sferică, numite "spikuri" sau vârfuri, care se agață de celulele umane și sunt formate din glicoproteine, care arată ca o coroană. Familia de coronavirusuri este cunoscută deoarece provoacă guturaiul în fiecare iarnă, confundat uneori cu gripa.

Virusul este acoperit cu o capsulă proteică și conține un acid ribonucleic - ARN, fiind un ribovirus, ca și virusul gripal. Are o mărime de 100 de nanometri, adică a 10-a parte dintr-un micrometru. Astfel, la contactul cu orice substanță capabilă să denatureze (coaguleze) proteinele, virusul este inactivat (alcool, formol, solvenți organici, detergenți, acetonă, fenol, acizi, baze etc.) sau substanțe chimice cu un pH acid, cum ar fi oțetul - acidul acetic, care are un pH de 2,4 sau la pH-uri mari bazice. Așadar avem două categorii de dezinfectanți capabili să distrugă virusul: chimici și fizici - căldura de peste 45 grade C și razele ultraviolete.

(w640)

Profesorul Vania Atudorei la Facultatea de Farmacie din Havana, cu decanul facultății, d-na prof. univ. Marian Hernandez Colina

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional

Cum se transmite acest virus? Și cât supraviețuiește el?

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Virusul a fost izolat în nas, în gură, în gât și în materiile fecale. Pot exista 100 de milioane de viruși într-un mililitru de salivă. O celulă infectată poate să producă, pe zi, între 100 și 1000 de virusuri. Acesta este motivul pentru care o persoană infectată care tușește, strănută, vorbește, scuipă și nu poartă mască, va elimina cantități mari de virus care vor infecta oamenii din jur. Cu toate acestea, transmiterea poate avea loc și prin intermediul persoanelor care au folosit toaleta și nu se spală și igienizează bine mâinile, având în vedere prezența virusurilor în materiile fecale.

Virusul acesta supraviețuiește între 2 și 3 ore pe suprafețe uscate și în aer și până la 6 zile în medii umede. În general, microbii (virusurile și bacteriile) supraviețuiesc mai mult timp la temperaturi și umiditate mai scăzute, motiv pentru care virusurile respiratorii, dar și virusurile digestive ale gastroenteritelor de iarnă, sunt mai frecvente iarna decât vara. În plus, vara, razele UV ale soarelui sunt capabile să le distrugă. Virusurile sunt paraziți obligatorii și nu pot supraviețui decât în interiorul celulelor vii: animale, vegetale sau bacteriene, ceea ce explică durata lor de viață scurtă pe suprafețe și în mediu.

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional

Ce este încărcătura virală și care sunt principalele simptome ale acestei boli?

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Perioada de incubație (din momentul contaminării și până la apariția primelor simptome) este cuprinsă între 2 și 14 zile, viteza acesteia depinzând de doza infecțioasă numită încărcătura virală. Acest lucru explică exigența de carantină de 14 zile. Principalele simptome sunt trei: febră peste 38 de grade C, tuse uscată, respirație dificilă și accelerată. Rezultatul este pneumonia bilaterală, care poate evolua până la deces. La aceasta se pot adăuga alte simptome: oboseală, dureri în gât și mușchi, lipsa poftei de mâncare, scăderea globulelor albe și ale trombocitelor din sânge.

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional

Și totuși, cât de gravă este această boală? Din ce cauză se moare? Care e rata mortalității?

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Bolnavii gravi de COVID-19, care au complicații majore și mor din cauza acesteia, au ceea ce se numește furtună inflamatorie sau furtuna citokinei: Cytokine release syndrome (CRS), în limba engleză sau Cytokine storm syndrome (CSS). Un număr mare de leucocite sunt activate și eliberează citokine care provoacă inflamația alveolelor pulmonare. Aceste citokine, la rândul lor, activează alte globule albe din sânge. Când plămânii sunt infectați cu virusul este configurată o buclă de feedback pozitiv, iar sistemul imunitar intră în panică în întregul corp, iar citokinele activează excesiv celulele imune și produc și mai multe citokine. Acesta este numit sindrom de răspuns inflamator sistemic sau SIRS, care necesită medicamente antiinflamatorii puternice.

Cea mai mare rată a mortalității apare în rândul persoanelor de peste 70 de ani (aproximativ 20%) și a persoanelor cu probleme pulmonare sau cardiace preexistente și imunitate scăzută, care sunt numite persoane cu risc. Cazurile severe reprezintă cam 5% din total. Mortalitatea medie a persoanelor între 10 și 70 de ani este cuprinsă între 1 și 2%. 80% din cazuri nu necesită spitalizare. Factorii agravanți ai acestui virus sunt: răspândirea sa rapidă, faptul că este un virus nou, necunoscut, iar multe țări erau prost pregătite și organizate pentru un astfel de dezastru epidemiologic, o lipsă de igienă și cultură medicală generală pentru o mare o parte a populației, ceea ce sugerează că acest tip de educație ar trebui să facă parte din programa școlară generală.

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional

Ce putem face împotriva acestui virus? Cum ne apăram? Există metode și substanțe dezinfectante eficiente? Știu că se lucrează intens la un vaccin...

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Spălarea frecventă cu apă caldă și săpun, aseptizarea mâinilor cu substanțe antiseptice care conțin alcool sub formă de gel sau lichid (în cazul lipsei de alcool, poate fi utilizat parfum sau colonie care conține 60% alcool), purtați o mască în zonele publice (transport public, școli, centre comerciale, spitale), dezinfectarea suprafețelor, birouri, chiuvete, băi, toalete, suprafețe curate, dezinfectate și uscate, distanța minimă de 2 metri între oameni (conform experților americani de la CDC), evitați să atingeți persoanele suspecte, batiste de unică folosință etc.

Dezinfectanții chimici cunoscuți sunt: alcool, hipoclorit de sodiu (apa de Javel), apa oxigenată (peroxid de hidrogen), iod, acid acetic (oțet) și acid peracetic, fenoli, amoniu cuaternar etc. Farmaciștii pot sugera dezinfectanți care pot distruge virușii. Cu toate acestea, acțiunea dezinfectanților este influențată de mai mulți factori: concentrație, timp de contact, pH, temperatură etc. Există și dezinfectanții fizici: căldura, razele ultraviolete.

În prezent, sunt cercetate și testate vaccinuri în China, Statele Unite (Cambridge-Boston, compania Modern), Franța, Canada și Germania – CureVac din Tubingen. Durata fabricării unui vaccin sigur este cuprinsă între minimum 6 luni (gripă) și 3 ani, de aceea este necesar să contăm în viitorul imediat mai mult pe un medicament eficient, decât pe un vaccin. Uniunea Europeană investește 10.000.000 de euro pentru 136 de echipe de cercetare în speranța obținerii vaccinului într-un an, în cursă fiind și Institutul Pasteur din Paris și compania Sanofi din Franța. Putea fi și Institutul de seruri și vaccinuri din România dacă guvernanții români nu ar fi decis să îl distrugă în anul 2009 și să îl militarizeze trecându-l la MApN și astfel, sănătatea românilor să fie dependentă de importuri, în loc să exportăm.

(w640)

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional

În ce stadiu ne aflăm cu un eventual tratament? Pe internet circulă multe remedii, sfaturi și leacuri miraculoase. E vremea fake-news-urilor...

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Nu există un tratament eficient confirmat din cauza lipsei de statistici semnificative și a probei timpului. Există publicații privind anumite teste cu anumite medicamente, cum ar fi: quercetolul sau quercetina, un flavonoid, produs de sănătate naturală de origine vegetală din Canada, Plaquenil (denumirea comercială) sau cloroquina și hidroxichlorochină în Franța, (medicamente contra malariei, care au un preț acceptabil, dar sunt  toxice în doze mari), studii cu colchicină, un anti-inflamator foarte puternic - care ar putea reduce riscul de complicații pulmonare legate de COVID-19 în testare la Institutul de cardiologie din Montreal. Există, de asemenea, antiretrovirale precum Remdesivir, făcute de Gilead Sciences în Statele Unite, Favipiravir, un antiviral japonez eficient și împotriva virusului Ebola și anumite anti-retrovirale eficiente împotriva HIV, cum ar fi în produsul antiretroviral Genvoya, care par să funcționeze și mai bine dacă pacienții infectați nu au o încărcătură virală prea mare. Problema anti-retroviralelor sintetice este prețul ridicat al acestora, între 30 și 50 de dolari pe tabletă și chiar mai mult. Au mai fost obținute efecte benefice și cu interferonul Alfa 2b din Cuba, Tocilizumab fabricat de compania Roche, un anticorp monoclonal cu numele comercial de Kevzara în USA și Actemra în Franța. La ora actuală, în USA sunt testate peste 80 de remedii, iar în China peste 100. Uneori, însă, există doar coincidențe de vindecare normală spontană, care pot fi confundate cu efectele unor remedii deoarece pacienții în cauză le luau în același timp.

Circulă pe internet că la Timișoara, în România, s-a descoperit un vaccin. Imposibil, deoarece un vaccin nu poate fi nici produs și nici testat numai în trei luni. De asemena, circulă știrea că în Israel sunt mai puține cazuri deoarece se folosește ca remediu, noaptea, apă caldă cu lămâie și bicarbonat (nu se specifică de care bicarbonat, de sodiu? de potasiu? de calciu? etc.) care ucide virusurile. Mă abțin să comentez aceste gogomănii și inepții nedemne nici măcar de lumea a treia, fără nicio bază de rigoare științifică.

(w640)

Împreună cu prof. Luc Montagnier de la Institutul Pasteur din Paris, cel care a descoperit virusul SIDA în 1983 și a fost distins cu Premiul Nobel pentru Medicină, în anul 2008

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internaţional

Ce poate face țara noastră în această luptă cu un inamic nevăzut?

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Ceea ce mă doare pe mine, personal, eu care am lucrat în România timp de 11 ani la Fabrica de Medicamente Terapia din Cluj (care în anii '80 era o bijuterie și avea peste 1.500 de angajați, iar acum secțiile de fabricare de materii prime de sinteză sunt în ruine, aceste materii fiind acum cumpărate din import, iar fabrica este vândută la străini) este faptul ca guvernanții români nu au înțeles importanța strategică a unei industrii farmaceutice naționale. Nu este vorba aici numai de sănătatea publică a unui popor, ci și de securitatea națională a țării în caz de catastrofe. Așa cum se-ntâmplă acum. Permițând vânzarea acestor fabrici intereselor străine, una dintre consecințe este că acum farmaciile se golesc și va fi o lipsă de medicamente, deoarece țările producătoare au blocat exporturile, prioritizând populația lor. Producția internă de medicamente din România mai acoperă numai 25% din necesarul pieții interne, deci trei sferturi din medicamente sunt importate. Visul meu este, dacă-mi permiteți gluma amară, să fiu un Fidel Castro care să se întoarcă în România, să facă o nouă revoluție și să naționalizeze toate uzinele de medicamente. Am un exemplu bun. O țară mică, dar cu un popor foarte mare, un stat în care am fost de mai multe ori și cu care colaborez: Cuba. Cuba exportă medicamente în 50 de țări, iar din cele 881 de medicamente prescrise în Cuba (gratuite pentru toți cubanezii), 560 sunt fabricate în Cuba, inclusiv 33 de vaccinuri. Embargoul american i-a forțat să devină autonomi.

Experții consideră că doar 1% dintre microbii care trăiesc pe Pământ au fost descoperiți. Așadar, în viitor vom avea și alte epidemii și pandemii de origine animală, pentru care umanitatea va mai plăti încă tributuri grele, dar poate că, cel puțin, vom fi mai bine pregătiți dacă vom învăța această lecție dată de acest coronavirus. Despre care, până acum 6 luni, nici nu știam că există.

(w640)

Reporter - Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internaţional

În finalul interviului nostru, v-aș ruga să transmiteți un mesaj tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, în țară, în Canada sau peste tot, în lume.

Profesor Vania Atudorei, microbiolog

Cele mai sincere gânduri și urări de curaj, de speranță și de bine din partea unui român canadian, care, de peste 40 de ani, lucrează în domeniul Microbiologiei și în cel al medicamentelor la nivel internațional. Sper ca informațiile mele din interviul realizat de dl. Sandrino Gavriloaia de la TVR să vă fie utile. Împreună, dacă utilizăm mijloacele pe care știința ni le pune la dispoziție, vom învinge acest minuscul virus care, astfel, ne dă o lecție și un avertisment. În istoria umanității nicio epidemie și nicio pandemie nu a durat o veșnicie. Acum conștientizăm mai mult ca oricând, importanța culturii generale științifice și medicale în viața fiecăruia dintre noi și misiunea nobilă a eroilor care lucrează în domeniul sănătății și care se bat cu moartea în fiecare zi, a celor care ne hrănesc, a jurnaliștilor care ne informează și a altor profesiuni considerate aici, în Canada, ca și esențiale pentru supraviețuirea noastră.  Nu vă lăsați impresionați de cifre! Cifrele mari din statistici reprezintă numărul de persoane testate și găsite pozitive sau infectate, dar asta nu înseamnă că toți se vor îmbolnăvi grav sau că vor muri. 80% din cazuri nici nu au nevoie de spitalizare, iar rata mortalității este între 2 și 3% și afectează, cu precădere, persoanele în vârstă, cu boli existente cronice. Dar chiar și aici sunt excepții. În Canada, la Vancouver, acum câteva zile, un canadian venit din Rusia în 1926 și care are acum 99 de ani, Reuben Huva, a fost bolnav de coronavirus și s-a vindecat, pentru că a fost îngrijit corespunzător. Acum se pregătește să sărbătorească 100 de ani de viață. Bolile infecțioase provoacă anual o treime din toate decesele de pe glob, 17 000 000 de decese, dintre care 1 000 000 de copii mor de rujeolă în țările lumii a treia. Avem la dispoziție 3 mijloace de a ne apăra: igiena, medicamentele și, în curând, și vaccinurile. În lupta cu microbii, nu microbii au învins, ci oamenii. Vom învinge și de această dată, vă asigură profesorul Vania Atudorei, microbiolog federal din Canada.

TVR +
Canalul TVR YouTube