Urmăriți un interviu realizat de Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional, cu artistul Tudor Banuș, grafician, gravor, pictor, ilustrator de carte, autor de afișe și desene de presă, stabilit la Paris de 48 de ani .
M-am reîntâlnit cu universul artistic al lui Tudor Banuș cu prilejul vernisajului recent de la Galerie des Patriarches din Paris, expoziție ce va rămâne deschisă până la sfârșitul acestui an. Evident, a fost o întâlnire virtuală, posibilă și, totodată, constrânsă, de intermedierea facilă a internetului și a social-media. Iată ce declara E.S. Adrian Cioroianu, ambasadorul României la UNESCO, pe facebook, despre recentul eveniment: "Săptămâna trecută (vernisajul a avut loc pe 30 septembrie, N.R.) am avut plăcerea de a fi alături de artistul franco-român Tudor Banuș la vernisajul unei noi expoziții a d-sale, la galeria Des Patriarches din Paris. Orice incursiune în lumile fantastice ale d-lui Banuș este o reverență făcută unui talent unic, unui grafism de excepție. Fiu al poetei Maria Banuș, artistul T.B. a moștenit cu siguranță ceva din sensibilitatea și carnalitatea volumului de debut al acesteia, "Țara fetelor", din anul 1937. Nu pot decât să urez ca, în curând, aceste lucrări să ajungă și în România".
Artist-cărturar cu origini româneşti, născut la București în 1947, Tudor Banuș se bucură de o carieră de notorietate internațională, fiind un cunoscut jurnalist grafic, desenator și grafician, celebru prin colaborările cu cele mai importante ziare și reviste ale lumii: Le Monde, L'Express, Le Point, Le Figaro Magasin, Marianne, Die Zeit, The New York Times, Business Tokyo etc. Absolvent al Institutului de Arhitectură și Urbanism din București, Tudor Banuș s-a format şi lansat artistic în Franţa, unde urmează și cursurile Școlii Naționale de Arte Frumoase.
Primele ilustrații de presă datează din 1976, dar abia după colaborările grafice de peste ocean, de la "New York Times", i se deschid ușile marilor publicații pariziene și occidentale.
În Franța a primit Premiul pentru cea mai frumoasă carte ilustrată în 1979. De atunci a ilustrat 25 de cărți ale unor autori celebri, români și străini. A vernisat mai bine de 80 de expoziții personale în Franța, Statele Unite ale Americii, Germania, Elveția, Austria, Belgia, Portugalia, Marea Britanie și România.
În filmul-portret "Metamorfozele realului", documentar pe care i l-am dedicat în 2014, sub genericul "Lumea și noi", afirmam că Tudor Banuș "posedă dublul talent al descifrării și criptării artistice a realului, bazându-se pe o cultură serioasă și angajată, pe luciditatea asumată și pe inteligența spiritului său creativ. Esenţa creaţiei sale provine din asocierea realităţii dure, obiective, cu exuberanţa sa interioară, plămădită din imaginaţie, livresc, ludic, fantezie..." (S. G.)
Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: În ce împrejurări v-ați stabilit la Paris? Și din ce motive ați plecat? Prima perioadă a anilor '70 a constituit, totuși, o epocă fastă în istoria recentă a României...
Tudor Banuș: Cu ocazia unei călătorii în Franța, am "rămas” la Paris... Mai bine zis, ultimii ani ai deceniului ’60, care au fost într-adevăr perioada de deschidere față de Occident, de cultură.
Îmi amintesc expozițiile "Henry Moore", "Pictura americană" și "Realismul fantastic vienez" de la Sala Dalles... Iar la Cinematecă se perindau capodopere comentate de erudiții Suchianu și Iosifescu. Chiar și pe plan politic a fost o deschidere, de exemplu ne-intervenția armatei române la Praga... Se putea anvizaja (lua în considerare - franțuzismul este semnalat și în Marele Dicționar de Neologisme apărut în anul 2000, N.R.) o viață cât de cât “normală” în condițiile unui ipotetic communisme à visage humain.
Lucrurile s-au schimbat însă drastic în 1971, după voiajul lui Ceaușescu în Coreea de Nord. S-a simțit imediat că “s-a strâns șurubul”!
Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Cât de dificil a fost să vă "ridicați" artistic în Franța și în Occident? Cum ați ajuns să faceți desen de presă?
Tudor Banuș: Când am ajuns în 1972 la Paris, Franța trăia ultimul an a ceea ce s-a chemat "les trente glorieuses”, adică cei 30 de ani de după război, cu o economie dinamică, fără șomaj și o relativă serenitate și bucurie a vieții... văzută retrospectiv. Prima criză petrolieră a lovit-o puternic în 1973. Lucram deja de un an într-o agenție ca arhitect, când aceasta s-a închis.
Am căutat de lucru pe la editori și în redacții de ziare să-mi găsesc comenzi ce mi-ar permite o existență materială. Evident, totul era aleatoriu, nesigur și mă sprijineam pe deviza Parisului ca să-mi mențin moralul: Fluctuat nec mergitur, adică Plutesc și nu mă scufund...
Saltul calitativ s-a făcut la New York, unde am lucrat foarte intens cu o mulțime de ziare, editori, expoziții... Întors la Paris după ce lucrasem, printre altele, la The New York Times, am avut plăcuta surpriză să mi se deschidă multe uși noi. Ziarul Le Monde m-a invitat să colaborez la primul lor supliment ilustrat din istoria acestui cotidian, adică în Le Monde Dimanche. A urmat o legătură de vreo 3 decenii cu diversele lui secții și suplimente.
Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: În România când reveniți pe simeze sau, poate, în librării?
Tudor Banuș: În momentul de față, mă ocup de cele două expoziții ce au loc concomitent la Paris (80 de lucrări) și la Nogent sur Marne (30 de lucrări din care 15 sunt picturi de format mare).
În primăvara lui 2020 era programată o expoziție itinerantă de cca. 130 de lucrări în 3 muzee din România, mai precis în Moldova, proiect susţinut de ICR, la Iași, Suceava și Piatra Neamț. A sosit pandemia și a stopat totul. Vom vedea dacă va fi posibil un transfer al acestui proiect pentru 2021...
A apărut anul acesta, la Editura Vinea, un foarte îngrijit album (bilingv, în română și franceză) Manque d’absolu (în traducere: Lipsă de absolut), în culori, cartonat, cu 33 de aforisme de Alain Bosquet (poet, romancier, critic literar și de artă francez) traduse de Sorin Barbul, conceput de Nicolae Tzone și ilustrat de mine. Cu această editură am mai scos în decursul anilor o sumedenie de cărți și albume ilustrate care, probabil, se pot găsi pe piață. De-abia aștept să mă întorc în România, la București și să revăd prieteni, locuri, oameni cu care colaborez în proiectele mele profesionale...
Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Ce aveți în șantierul artistic? La ce proiecte lucrați acum?
Tudor Banuș: De câțiva ani buni mă bucur de privilegiul de a crea desene care sunt..."puse în poeme” de către extraordinarul erudit și genial poet timișorean Șerban Foarță. Deci mergem înainte cu această asociere a celor două arte, dar care are specificul de a da întâietate desenului. Deci poemul vine după, ceea ce e unic ca demers. Acest "tandem” e găzduit de către Observatorul Cultural la fiecare 2 săptămâni. Iar 50 de tandemuri întrunite apar într-un volum, fie la Editura Casa Radio, fie la Editura Vinea. În curând, vom avea material pentru volumul al 3-lea, iar aceste picturi – desene participă la diversele mele expoziții.
Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Epidemia globală provocată de SARS-CoV-2 ne afectează nu numai economic, ci și social, habitual, psihic-emoțional, iar consecințele sunt, deocamdată, greu de deslușit. Presa scrisă, editarea de carte, arta afișului sunt domenii intrate în declin înainte de apariția Covid-19. Totuși, din punctul dvs. de vedere, există un viitor, ca să spun așa, al hârtiei? Actuala pandemie v-a încetinit sau v-a dinamizat spiritul creativ, inspirația?
Tudor Banuș: După părerea mea, vor co-exista cele două suporturi ale creației: cel digital și cel tradițional, pe hârtie. De ce să fim privați de plăcerea senzuală, tactilă și chiar... olfactivă a ziarului, cărții, albumului...? În ce proporție, nu știu, dar nu-mi pot lua adio de la Galaxia Gutenberg așa ușor! Actuala pandemie am tratat-o în cel puțin o duzină de desene, în diversele ei aspecte. Încerc, desigur, să traduc latura hidoasă și morbidă a fenomenului într-o formă cât mai estetică. Iar pentru mine “frumosul” este prelungirea unui suprarealism vechi de cel puțin 500 de ani, cu mijloacele grafice create de o Renaștere europeană, care, între noi fie vorba, e de neegalat!
Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional: Dacă urmăriți TVR Internațional, aș vrea să vă întreb ce vă doriți de la canalul nostru de televiziune, acum, când sărbătorim un sfert de veac de la înființare?
Tudor Banuș: Urmăresc, bineînțeles, programele de la TVR Internațional și mi-aș dori să se revină la o abundență de emisiuni culturale, cu interviuri cu oameni vii, de mare valoare, poeți, scriitori, istorici, filozofi, de genul "Mic dejun cu un campion” sau "Profesioniștii”... Cu emisiuni filmate despre creația artistico-vizuală din România, care e abundentă și inegală, ca oriunde în lume. E super-mediatizată când se înscrie în criteriile de vacuitate impuse de arta (zisă) contemporană și lăsată în umbră, în vastul teritoriu al artei ce îmbogățește și prelungește patrimoniul creației autentice.
Am apreciat la superlativ profesionalismul, creativitatea și răbdarea (filmările s-au întins pe câțiva ani, în România și Franța) autorului filmului de o oră, „Metamorfozele realului”, consacrat operelor mele, al dvs., dl. regizor Sandrino Gavriloaia, în cadrul emisiunii "Lumea şi noi” de la TVRi. Cred că ar merita o reluare, ca un antidot, în aceste zile întristate de pandemia Covid-19!
Foto: Arhiva personală
***
Un interviu realizat de Sandrino Gavriloaia, jurnalist senior TVR Internațional
