Scandalul poneiului roz, care a monopolizat presa vremii (2008), naște multiple întrebări. Am primit răspunsuri în reportajul „Institutul Cultural Român. Povestea scandalului roz și a anilor din urmă”, la „Poveste după poveste” pe 14.11, ora 18.00.
Emisiunea „Poveste după poveste” de la TVR 1 caută schimbările din societatea noastră, după situațiile de criză. În cel de-al doilea episod, Gheorghe Preda a readus în discuţie un subiect care a fost pe primele pagini în presă în anul 2008 – scandalul poneiului roz.
În vara anului 2008, la galeria de artă a Institutului Cultural Român de la New York, a avut loc vernisajul „Freedom for Lazy People", ai cărui protagonişti erau câţiva street artişti cunoscuţi în România pentru lucrările lor de pe pereţii marilor oraşe, din spaţii precum librăriile Cărtureşti din Bucureşti şi Cluj, terasa Teatrului Naţional din Bucureşti sau din publicaţii româneşti. Scandalul poneiului roz, care a monopolizat presa vremii în 2008, voit sau nu, încă ne face să ne punem multiple întrebări.
Sunt întotdeauna transparente criteriile după care operele de artă din România sunt alese să fie prezentate în străinatate? Promovarea culturală se face mai eficient prin intermediul unui scandal?
Cultura română este un produs valoros pentru ființa noastră națională, dar cum e exportată în lumea întreagă? Politicile culturale ale unui instutut de stat specializat în acest domeniu au voie să fie contaminate de politic?
Spectacolul Oidip, în regia lui Silviu Purcărete și interpretarea Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, la Teatrul Shakespearian din Gdansk, 2015
„Institutul Cultural Român este una din instituțiile statului cu rol determinant în promovarea culturii naționale in lume. Cu toate acestea, istoria sa din ultimii 15 ani nu a fost scutită de scandaluri și decizii contradictorii.
Ca oricare altă instituție publică, ICR trebuie să asigure transparența informaţiilor de interes public, să clarifice și să popularizeze criteriile după care alege să promoveze artiști și oameni de cultură în evenimentele pe care le organizează.
Depinde doar de actuala și de viitoarele conduceri ca instituția să nu fie percepută de public drept una politizată sau una cu circuit închis. Ea trebuie să rămână un vector de comunicare eficient al culturii române în lume”, punctează Gheorghe Preda, realizatorul ediţiei.
Mai multe despre istoria acestei instituţii, uneori controversată, am aflat din reportajul realizat de Gheorghe Preda –„Institutul Cultural Român. Povestea scandalului roz și a anilor din urmă”. Luni, 14 noiembrie 2022, ora 18.00, la „Poveste după poveste”, pe TVR 1.
Despre „Poveste după poveste”
Televiziunea Română a inclus în grila de programe TVR 1 din această toamnă „Poveste după poveste”, o analiză peste timp a unor situații de criză din istoria noastră recentă. Seria documentară poate fi văzută în fiecare luni, de la ora 18.00.
Având avantajul obiectivității – dată de detașarea temporală – și capacitatea de a reflecta consecințe, altfel greu de prevăzut în tumultul emoțional al momentului, „Poveste după poveste” este o serie de documentare menite să releve schimbările semnificative pe care le-au produs în societatea românească diversele situații limită puse sub lumina reflectorului (incendiul de la Giuleşti, scandalul poneiului roz de la ICR, fenomenul FNI etc.). Fiecare episod este dedicat unei crize care a tulburat sau chiar a marcat viața românilor și o analizează din diverse perspective: contextul care a favorizat apariția acesteia, câștigătorii și perdanții, direcți sau colaterali, modul și termenele de rezolvare, consecințele pe termen scurt şi lung ale acesteia, schimbările produse în societate (legislative, instituționale, de percepție etc).
