loader
Foto

Galerie foto

In memoriam Acad. Marius Sala - un „îndrăgostit” de limba română

Într-o ediţie specială Vorbeşte corect!, difuzată de TVR 1 pe 30 august, ora 14.55, îl omagiem pe omul şi lingvistul Marius Sala.

 

Destinul lui Marius Sala este sinonim cu istoria lingvisticii românești din ultima sută de ani.

Telespectatorii Televiziunii Române au avut privilegiul de a-l cunoaște pe lingvistul Marius Sala grație emisiunilor în care a dezvăluit lucruri neștiute despre istoria limbii române, despre cuvintele călătoare, despre latinitate și romanitate. Este vorba despre Povestea limbii române, Istoria cuvintelor româneşti, Parol!, Convinge-mă!, difuzate de postul public de televiziune.

Opera sa științifică este cunoscută, citită și citată de oricine abordează acest domeniu, valoarea ei fiind recunoscută de Academia Română și de alte academii prestigioase din lume care l-au ales drept membru. „Un model de hărnicie și rigoare intelectuală, de devotament instituțional, de echilibru și blândețe”  (Academia Română).

„Am încă o dată sentimentul că a dispărut un „îndrăgostit” de limba română. Am regretat enorm dispariţia profesorului Theodor Hristea, cu care am colaborat mulţi ani pentru realizarea emisiunii Corect. Mai apoi, în emisiunea Parol, la TVR Cultural, domnul Marius Sala a continuat cu eleganţă, modestie şi umor, să ne dezvăluie secretele limbii noastre. Simplitatea şi pasiunea cu care îşi povestea amintirile sau explica originea unor cuvinte care nouă ni se par banale, erau cuceritoare şi nu de puţine ori mă bătea gândul că nu ar fi prea târziu pentru a studia şi eu filologia. Am admirat din tot sufletul dorinţa lui de a aduce pe micul ecran şi tinerii lingvişti, gest care, pentru mine, exprimă cel mai bine dragostea sa pentru limba română. Cu câţiva dintre aceştia colaborez şi azi, iar judecând după mesajele adresate emisiunii Vorbeşte corect!, eforturile noastre chiar sunt apreciate.” (Cristina Dănilă - realizator Vorbeşte corect!)

A predat discret ștafeta, cu dorința arzătoare de a se păstra vie flacăra studiului limbii române.

A fost un mare romanist – cunoscut şi respectat de cei mai importanţi romanişti străini ai ultimei jumătăţi de secol. Cartea De la latină la română (Bucureşti, 1998) este prima istorie a limbii române realizată dintr-o perspectivă romanică şi a fost tradusă în şase limbi.

Personalitatea domnului Sala a fost captivantă pentru cei care l-au cunoscut.

„Marius Sala a fost un om cu o inteligenţă sclipitoare, cu o vivacitate impresionantă, în care permanenta curiozitate intelectuală se altoia pe cea mai solidă cultură lingvistică, şi, nu în ultimul rând, un om cu un umor inegalabil, filtrat de politeţea ceremonioasă de altădată. Prin anii 1980, la Institutul de lingvistică – pe care l-a iubit şi căruia i s-a dăruit cu responsabilitate şi vigilenţă – le cerea celor tineri să ignore limitările vremii, să citească cele mai noi cărţi şi reviste străine de specialitate, să scrie pentru o comunitate internaţională de specialişti, chiar dacă în realitatea imediată erau despărţiţi de aceasta prin nenumărate oprelişti politice. În anii de după 1989, a încurajat şi a sprijinit mulţi tineri cercetători, i-a selectat cu grijă pe cei mai buni, luptând împotriva imposturii şi nepunând limită entuziasmului şi laudei atunci când aşteptările sale exigente erau îndeplinite. Povestea cu un farmec inimitabil despre maeştrii lui, despre congresele şi călătoriile de altădată. Îşi descoperise talentul de a evoca în scris personalităţile pe care le cunoscuse, punând în valoare latura lor umană, detaliul surprinzător al caracterelor– şi ar fi fost bine să ajungă cât mai târziu să fie el însuşi obiect al evocărilor noastre.” (prof.univ. dr. Rodica ZAFIU - Departamentul de Lingvistică, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti

„N-am cunoscut niciun om care să iubească Institutul de Lingvistică (sau vreo instituție, în general) așa cum îl iubea domnul Sala. Ţinea foarte mult la fiecare om din Institut, ne ajuta pe fiecare în orice fel de probleme și avea prieteni din toate categoriile de vârstă, inclusiv cu 50 de ani mai tineri. Nimeni nu are un simț al datoriei așa de acut cum avea domnul Sala. E vorba nu numai de datoria Institutului față de Academie și față de această țară, ci și de datoria personală față de marii lui profesori și față Institut. Ținea foarte mult la promisiunea făcută lui Alexandru Rosetti legată de Tratatul de istorie a limbii române, își dorea enorm ca seria de conferințe pe care le-a început la Academie în 1995 să fie continuată și așa mai departe.” (Adina DRAGOMIRESCU , Director - Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, București; Conf. univ. dr. - Departamentul de Lingvistică, Facultatea de Litere, Universitatea din București)

„Faptul că este unul dintre cei mai citați filologi români din toate timpurile stă ca mărturie a impactului și a importanței activității Domniei Sale. Ceea ce l-a făcut pe Marius Sala să fie Profesorul Marius Sala, adică un mentor, un creator de școală – și nu doar un foarte bun lingvist –, au fost calitățile sale personale. Pot spune fără să exagerez că Profesorul Sala avea ca trăsătură de caracter principală generozitatea fără margini, care depășea nivelul relațiilor interpersonale, transpunându-se în modul în care își îndruma elevii. Ca profesor, știa să te conducă în hățișurile cele mai ascunse ale subiectului și întorcea pe toate părțile orice argument, însă îți lăsa libertatea ipotezei personale și a propriei analize, un dar minunat pentru orice spirit în formare. (Alexandru NICOLAE -  Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, București, Departamentul de Lingvistică, Universitatea din București; Young researcher - ICUB, University of Bucharest)

„Telespectatori și lingviști, deopotrivă, ne va fi dor de Domnul Sala. Pe lângă dimensiunea științifică remarcabilă, personalitatea domnului Sala a fost captivantă pentru cei care l-au cunoscut. A dovedit calități de portretist pe măsura celor de lingvist. A fost observator fin al „semnalmentelor sufletului” colegilor și colaboratorilor săi, ale căror portrete scrise la aniversare se păstrează în paginile revistelor Academiei. Evoca cu nostalgie și umor întâmplări trăite alături de maeștrii sau de colegii săi, în anii în care activitatea științifică se împletea cu viața trăită cu pasiune pentru știință.” (Andreea DINICĂ – cercetător, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, București)

Academia Română a anunţat stingerea din viaţă pe 19 august, la vârsta de 85 de ani, a academicianului Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2006-2014 şi director al Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" vreme de peste 20 de ani.

(w882)

MARIUS SALA s-a născut în 1932 la Vaşcău, județul Bihor.

A urmat studiile liceale la Beiuş, iar pe cele universitare la Facultatea de Filologie din Universitatea din Bucureşti. A făcut stagii de specializare în Franţa, Suedia, Cuba, Columbia, Perú şi Venezuela. În 1967 a devenit doctor în filologie, iar în 1974 a primit titlul de doctor docent. Imediat după absolvirea facultății, la vârsta de 23 de ani, devine cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ din Bucureşti, în cadrul căruia va activa peste 60 de ani și al cărui director va fi din 1994 până în 2017.

Este membru titular al Academiei Române din 2001. În 2006 și-a ținut discursul de recepție cu tema „Cei doi stâlpi ai înţelepciunii“ (Iorgu Iordan şi Alexandru Rosetti - n.r).

În perioada 26 aprilie 2006 – 24 aprilie 2014 a deținut două mandate de vicepreşedinte al Academiei Române.

Este autorul unei impresionante opere științifice, de peste 300 de lucrări, studii, articole, cărți de autor sau în colaborare, publicate în țară și în străinătate. În paralel cu activitatea de cercetare a dezvoltat o bogată carieră universitară. A ţinut cursuri şi seminare la Universitatea din Bucureşti, în perioada 1963-1973, la Universitatea de Vest din Timişoara, începând din 1996 și la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“, din anul 2000. A fost profesor invitat la universităţile din Malaga, Heidelberg, Madrid, Mexico City, Köln, Frankfurt, Oviedo, Udine, Lima.

A fost redactor-şef al celor mai importante reviste de lingvistică editate de Academia Română: „Limba română“, „Revue roumaine de linguistique“ şi „Studii şi cercetări lingvistice“.

A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea mai multor universități românești, între care Universitatea de Vest din Timişoara (1999), Universitatea din Oradea (2000), Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad (2001), Universitatea din Craiova (2002), Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava (2005), „Dunărea de Jos“ din Galaţi, „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia. A obținut de trei ori Premiul Academiei Române (1970, 1981, 1989) şi i-a fost decernat Premiul Centenarului Academiei Mexicane (1975). Președinția României i-a acordat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Comandor, în anul 2000, avansat în grad de Ofiţer în 2009. Tot în 2009 a primit Trofeul „Celebritatea anului pentru cercetare“. Activitatea sa științifică a fost recunoscută și recompensată și pe plan internațional: a fost distins cu titlurile „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana“ (Italia, 2004), Officier de l’Ordre de la Couronne (Belgia, 2008), l’Ordre des Arts et des Lettres (2011), Chevalier de l’Ordre National de la Légion d’Honneur (2013).

FILM.TVR.RO

Logo

 
A doua Românie: O pledoarie pentru digitalizarea sănătății

Joi, 28 martie, invitata Corinei Dobre la ”A doua Românie” a fost Teodora Popa, o tânără cercetătoare din Londra specializată în genetică, care ...

Pictorul Alexandru Rădvan, la „Biografii necesare”: Tot timpul mi-am tăiat punţile din spate. Ca să nu mă mai pot întoarce

Pictorul Alexandru Rădvan este primul invitat al celui de-al treilea sezon „Biografii necesare”, emisiune realizată de artista vizuală Ileana ...

Despre mătuşi fabuloase şi secretele cafelei, la

Cele mai apreciate programe ale TVR 2 au pregătit ediţii în premieră. La „Istorii de bun gust”, fiecare poveste se leagă şi de un secret culinar. ...