TVR Cultural a difuzat, în săptămâna 30 ianuarie - 5 februarie, seria de filme polițiste „Comisarul Moldovan/Miclovan”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, precum și comedia neagră „Afacerea Est”, în regia lui Igor Cobileanski.
Luni, 30 ianuarie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat drama „Viața pură” (2014), în regia lui Jeremy Banster, cu Stany Coppet, Aurelien Recoing și Elli Medeiros.
Viața pură. Sursă imagine: imdb.com
În 1949, exploratorul francez Raymond Maufrais porneşte într-o expediție solitară în pădurea Amazonului. El lasă în urmă un jurnal care reflectă semnificația „vieţii pure” și întâlnirile sale, dar care nu elucidează misterul dispariției exploratorului.
Filmul a fost nominalizat în cadrul a nouă festivaluri de film.
Viața pură. Sursă imagine: imdb.com
Joi, 2 februarie, TVR Cultural a difuzat comedia neagră „Afacerea Est”, în regia lui Igor Cobileanski, cineast basarabean. În rolurile principale: Ion Sapdaru, Constantin Puşcasu, Daniel Busuioc.
Doi moldoveni - Marian, un intelectual de provincie, şi Petro, un oportunist plin de idei - se avântă într-o călătorie nebunească în căutarea banilor necesari pentru a-şi îndeplini visurile: Marian vrea să se căsătorească cu Veronica, în timp ce Petro îşi doreşte o macara pe care s-o închirieze. Ei decid să devină parteneri de afaceri şi încep să lucreze la un plan: să vândă un vagon de potcoave. Planurile li se dau peste cap, dar Marian şi Petro nu-şi pierd optimismul şi încearcă alte metode de a se căpătui.
Afacerea Est. Sursă: imdb.com
În 2016, „Afacerea Est” a primit, la Tallinn, premiul pentru cel mai bun scenariu și premiul pentru cel mai bun actor - Ion Sapdaru și Constantin Pușcașu. În 2017, a fost nominalizat la Premiile Gopo pentru cea mai bună scenografie - Vali Ighigheanu.
„În mod cert nu va exista o continuare „Afacerea Est”, există însă posibilitatea să fie „Afacerea Vest”. Am fost întrebat de multe ori, la majoritatea proiecţiilor cu public, dar de fiecare dată am evitat un răspuns ferm, dar vreau să asigur nişte oameni prieteni mie că se scrie în „Afacerea Vest”, spunea Igor Cobileanski, în 2018, citat de Agerpres.
Imaginea de pe afișul filmului. Sursă: imdb.com
Sâmbătă, 4 februarie, de la ora 09.00, TVR Cultural a transmis filmul „Un saltimbanc la Polul Nord”, (1984), în regia Elisabetei Bostan, cu Carmen Galin, Octavian Cotescu și Dem Rădulescu.
Vestita familie de circari moldoveni, care îşi leagă existenţa de renumele ursului polar Fram, cunoaşte mari succese în turnee internaţionale. Însă destinul ei fericit este întrerupt de evenimente dramatice în interiorul circului şi de plecarea lui Fram în lumea gheţurilor.
Afișul filmului „Un saltimbanc la Polul Nord”. Sursă imagine: Wikipedia
Sâmbătă, de la ora 19.00, TVR Cultural a difuzat documentarul „Falsurile istorice în filmul românesc contemporan”, un dialog la care au participat regizorul Nicolae Mărgineanu si istoricii Bogdan Jitea și Călin Hentea.
Apoi, telespectatorii au fost invitați la „Noaptea albă a filmului rămânesc”: de la ora 20.00, au putut vedea vedea un portret al lui Sergiu Nicolaescu, apoi filmele de scurtmetraj „Floarea de mac”, „Primăvară obișnuită”, „Scoicile n-au vorbit niciodată”, „Memoria trandafirului”, la care a lucrat Sergiu Nicolaescu.
CITIȚI ȘI: REVINE „NOAPTEA ALBĂ A FILMULUI ROMÂNESC”, LA TVR CULTURAL
„Scoicile n-au vorbit niciodată” (1962) este primul film realizat de Sergiu Nicolaescu, la care a lucrat cu Virgil Calotescu. Este primul film subacvatic românesc. Inițial, trebuia să fie doar cameraman, dar a ajuns să fie și regizor și monteur al filmului. „Memoria trandafirului”, scurtmetraj realizat de Sergiu Nicolaescu în 1962, a fost un succes și a rulat la Paris timp de zece ani. Filmul este o metaforă, în care destinul oamenilor este explicat prin povestea unor flori. Scurtmetrajul a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1964.
„Primăvara obișnuită” (1963) este un scurtmetraj documentar de zece minute, la care au lucrat Sergiu Nicolaescu, Marin Alexandru și Dumitru Done. Nicolaescu spunea despre acest film că vrut să aducă pe ecran „imaginile unei primăveri obișnuite, dar ale cărei detalii nu pot fi percepute de ochiul nostru, din cauza dimensiunii lor și a timpului în care se petrec aceste fenomene”. „Floarea de mac” este un poem cinematografic despre ororile războiului, iubire și memorie.
Imagine din „Memoria trandafirului”. Captură video Arhiva TVR
Seara a continuat, de la ora 21.25, cu filmele polițiste ale lui Sergiu Nicolaescu- „Cu mâinile curate”, „Ultimul cartuș”, „Un comisar acuză”, „Revanșa” și „Duelul” - realizate între 1972 și 1981.
După cum explică istoricul Bogdan Jitea, într-o analiză publicată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), după ce Sergiu Nicolaescu lansase filmele istorice „Dacii” (1967) și „Mihai Viteazul” (1971), regizorul a început să se bucure de prețuirea comuniștilor, ceea ce i-a permis să obțină aprobarea regimului de a introduce o rețetă comercială, capitalistă, în cinematografie. Astfel, începe să lucreze la filmul „Cu mâinile curate” (1972), catalogat la acea vreme ca fiind primul film polițist din cinematografia românească (de altfel, incorect, întrucât genul mai fusese abordat și în perioada interbelică).
Pentru realizarea filmului său, ca și pentru următoarele sale filme, Nicolaescu a lucrat cu Ministerul de Interne, într-o perioadă în care instituția represivă încerca să-și cosmetizeze imaginea după ce se aflase în spațiul public despre implicarea MI în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, reabilitat post-mortem, în 1968. Ideea pe care filmul încerca să o inoculeze era că instaurarea comunismului însemna o reabilitare a domniei legii, fiind operată „cu mâinile curate”, formulare folosită în mai multe filme ale perioadei.
Totuși, a existat un factor care a dinamitat angrenajul propagandistic, și anume decorul, după cum a observat istoricul Bogdan Jitea. Astfel, acțiunea filmului „Cu mâinile curate” a fost filmată în Bucureștiul interbelic, încă occidentalizat, lucru care nu a făcut decât să declanșeze nostalgia publicului după o perioadă dispărută, abătând atenția de la mesajul propagandistic al filmului. Întrega analiză o puteți citi aici.
De la ora 21.25, TVR Cultural a difuzat filmul „Cu mâinile curate” (1972), regizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu. În distribuție: llarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică.
Filmul deschide celebra serie a policier-urilor lui Sergiu Nicolaescu. Acţiunea se desfăşoară în 1945, pe un fond ridicat al criminalității. Roman este un proaspăt poliţist, fost comunist ilegalist, numit la conducerea uneia dintre cele mai „fierbinţi” secţii de poliţie din Capitală. El apelează la ajutorul comisarului Miclovan, un poliţist cu metode neconvenţionale. Nicolaescu s-ar fi inspirat în crearea personajului după Eugen Alimănescu, comisar-șef la Brigada 4, care s-a ocupat de combaterea bandelor înarmate imediat după război, ulterior implicat din poziția de maior de Miliție în reprimarea dură a rezistenței anticomuniste.
Afișul filmului „Cu mâinile curate”. Sursa: imdb.com
De la 23.00, TVR Cultural a transmis filmul „Ultimul cartuș” (1973), în care joacă llarion Ciobanu, George Constantin, Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Marga Barbu, Ion Besoiu.
Comisarul Roman, rămas fără sprijinul lui Miclovan - ucis în misiune - vrea să-l vadă pedepsit pe asasinul acestuia, liderul grupărilor de crimă organizată din Bucureştiul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, „domn Semaca”, pe care tribunalul îl achitase din lipsă de probe. Roman primeşte şi o nouă misiune, de data asta sub acoperire: să prindă un spion german încă activ pe teritoriul ţării, despre care se bănuieşte că ar sta ascuns într-o mânăstire. În această misiune, comisarul Roman are şi un ajutor, pe Oarcă, un fost argat care se dovedeşte bun la toate.
De la 00.40, TVR Cultural a transmis „Un comisar acuză” (1974), în care Sergiu Nicolaescu este atât regizor, cât și actor. Alături de el, joacă Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu și Jean Constantin.
Acţiunea filmului pleacă de la câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu), în perioada statului național legionar. Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga.
Masacrul a avut ca ţintă mai mulţi adversari ai regimului politic de extremă dreaptă din România anului 1940, încarceraţi la Viraga, printre care şi un grup de activişti comunişti. Pentru a scoate adevărul la lumină, Moldovan trebuie să lupte nu doar cu Legiunea, ci şi cu influenţii protectori ai acesteia din sferele înalte ale puterii. Deşi reuşeşte să descopere adevărul şi să-i ucidă pe legionarii care au participat la masacru, comisarul Moldovan este împuşcat la finalul filmului pe dealul de la Mănăstirea Plumbuita.
De la 02.30, TVR Cultural a difuzat „Revanșa” (1978), cu Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu și Mircea Albulescu.
Filmul urmăreşte destinul principalelor personaje din „Un comisar acuză”, în primele zile ale anului 1941. Împuşcat şi crezut mort la finalul filmului anterior, comisarul Moldovan revine pentru a-şi lua revanşa faţă de Paraipan şi de colonelul Zăvoianu, vinovaţi de moartea mamei sale şi de tentativa de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfăşoară pe fundalul rebeliunii legionare din ianuarie 1941. Moldovan reuşeşte să-l omoare pe Paraipan şi să-l aresteze pe Zăvoianu, dar, în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima, îi este ucis unicul copil.
De la 04.15, TVR Cultural a transmis „Duelul” (1981), cu Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Ovidiu Iuliu Moldovan și George Mihăiţă, ultimul film din seria „Comisarului”.
Acţiunea filmului se petrece în septembrie 1939, în perioada invadării Poloniei de către Germania nazistă. Comisarul Moldovan trebuie să rezolve cazul unui jaf de la Banca Creditul Comercial. El porneşte în căutarea celor doi posibili martori: un copil lustragiu şi un cerşetor. Filmul pune accent pe viaţa mizeră şi grea a copiilor străzii din perioada interbelică, nevoiţi să se refugieze în pivniţa unei mânăstiri părăsite şi parţial ruinate pentru a putea supravieţui. Ei devin foarte uşor victimele unor filiere de crimă organizată, fiind trimişi să fure, să cerşească sau, în cel mai bun caz, să lustruiască pantofii trecătorilor pentru a strânge bani, care intră apoi în buzunarele unor diverse persoane din lumea interlopă.
