În ultimele zile ale lunii noiembrie și începutul lunii decembrie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor pelicule de neuitat: „Trădătorul” (Italia, 2019), în regia lui Marco Bellocchio, comedia „Croaziera” (România, 1981), în regia lui Mircea Daneliuc, și unul dintre cele mai cunoscute filme mute - „Mecanicul «Generalei»” (SUA, 1926). Cinefilii au fost invitați, în 2 decembrie, la „Noaptea albă a filmului românesc”, cu peliculele lui Andrei Ujică.
Luni, 27 noiembrie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat thrillerul „Trădătorul” („Il traditore”, Italia, 2019), bazat pe povestea reală a lui Tommaso Buscetta, primul informator din Mafia italiană.
Regia peliculei este semnată Marco Bellocchio, iar în rolurile principale sunt Pierfrancesco Favino, Maria Fernanda Candido, Fabrizio Ferracane. Trailer-ul filmului îl puteți vedea aici.
Sursă foto: festival-cannes.com
„Trădătorul” a obținut șase premii David di Donatello 2020, inclusiv pentru cel mai bun film italian al anului şi cel mai bun regizor, și două nominalizări la Premiul César (pentru cel mai bun film) și la Palme d'Or, în cadrul Festivalului de Film de la Cannes, ediția din 2020.
La începutul anilor ’80, izbucnește un război între capii Mafiei siciliene, privind controlul asupra traficului de heroină. Mafiotul Tommaso Buscetta fuge din Italia în Brazilia, ca să scape de război. Acasă, în Italia, clanurile își reglează conturile, iar Buscetta află că rivalii i-au omorât fratele și băieții, iar el va fi următorul. Arestat și extrădat de poliția braziliană, Buscetta ia o decizie care schimbă pentru totodeauna Mafia: se întâlnește cu judecătorul Giovanni Falcone și încalcă jurământul de loialitate pentru Cosa Nostra, potrivit sinopsisului disponibil pe site-ul Festivalului de Film de la Cannes.
Sursă foto: festival-cannes.com
După Procesele Maxi, în urma cărora au fost condamnați 360 de mafioți, plecând de la mărturia lui, Tomasso Buscetta a intrat în programul de protecție a martorilor din SUA și a trăit acolo până la moartea sa, în 2000. Judecătorul Giovanni Falcone a fost ucis, împreună cu soția sa, într-un atentat cu bombă, pus la cale ca răzbunare pentru condamnarea mafioților sicilieni, în 1992.
Sursă foto: festival-cannes.com
***
Joi, 30 noiembrie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat comedia „Croaziera”, în regia lui Mircea Danieliuc (România, 1981), cu Tora Vasilescu, Nicolae Albani, Paul Lavric și Maria Gligor, considerat unul dintre filmele cu cel mai puternic mesaj antisistem produs în România comunistă, care a reușit să treacă pe sub radarul cenzurii.
Tema filmului e simplă: mai mulți tineri pornesc într-o croazieră pe Dunăre, de la Calafat la Cernavodă, oferită de către organele de partid câştigătorilor unor concursuri. În această croazieră, tinerii se abat de la „morala socialistă”.
„Scenariul acestui road movie scris tot de Daneliuc este centrat pe figura tiranică a activistului de partid Proca (Nicolae Albani), ce conduce într‑o croazieră pe Dunăre un grup de tineri câştigători ai unor concursuri din sfera „întrecerii socialiste”.
Proca este aparatcicul tipic perioadei de final a regimului: carierist, oportunist, cinic, mărginit, găunos, ținând discursuri sforăitoare, lemnoase, care nu inspiră pe nimeni. Este abuziv atât în sfera publică, cu subalternii săi, cât și în cea privată, cu propria soție. Complexele sale antiintelectualiste răbufnesc într-o discuție aprinsă cu doctorul Velicu (Paul Lavric), căruia îi respinge pe un ton grosolan recomandările profesionale. „Uite, eu n-am și fac ceva pe diplomele tale. În timp ce tu studiai, eu făceam muncă de teren, bă! Și ce dacă ai studii? Tu ai studii și noi suntem funcționari sau care e diferența?”.
La rândul lor, tinerii participanți la „croazieră” sunt departe de calapodul muncitoresc-revoluționar pe care regimul îl proiecta asupra lor. Se distrează pe ritmuri disco occidentale, se arată ireverențioși în fața autorității, sunt hedoniști și mai degrabă interesați de distracție și de sex, respingând plictisiți îndemnurile moralizatoare ale ipocritului Proca. Din acest punct de vedere, «Croaziera», alături de celălalt film al lui Daneliuc realizat cu un an înainte, «Probă de microfon», sunt poate cele mai autentice creații cinematografice realizate în perioada comunistă, înregistrând într-un mod aproape documentaristic limbajul și moravurile epocii”, explică Bogdan Jitea, expert IICCMER.
În analiza citată, expertul Bogdan Jitea a mai remarcat că „scena care pur și simplu dinamitează politic filmul este cea a „jocului cu lingura”. Strânși în jurul unui televizor în care un oficial de partid ține un discurs profund ideologizat, participanții la joc se amuză pe seama ridiculizării personajului de la TV de către unul dintre ei. Niciodată în cinematografia regimului comunist nu a fost înregistrată o mai mare distanță între societate și partid ca în această secvență. Pentru spectatorii de după 1989 finalul este unul tulburător, prevestind parcă evenimentele de la finalul regimului Ceaușescu”.
***
Sâmbătă, 2 decembrie, de la ora 11.00, TVR Cultural a difuzat „Aventurile istețului Năică”, o colecție de scurtmetraje realizate între 1963 și 1967, regizate de Elisabeta Bostan, cu Bogdan Untaru în rolul principal.
Eroul scurtmetrajelor este Năică, un băiețel de la țară, care descoperă cu uimire şi naivitate natura din jur, iar apoi face o călătorie de neuitat la Bucureşti.
Colecția „Aventurile istețului Năică” este alcătuită din: „Năică şi peştele”, „Năică şi barza”, „Năică şi veveriţa„ și „Năică pleacă la Bucureşti”.
Sursă imagine: cinemagia.ro
***
Sâmbătă seară, de la ora 21.35, TVR Cultural i-a invitat pe cinefili la o noapte albă cu filmele lui Andrei Ujică: „Videograme dintr-o revoluție”, „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, „Out of the present”, „Unknown quantity”, „2 Passolini”.
Primul film al lui Andrei Ujică a fost „Videogramele unei revoluții” (1992) co-regizat cu Harun Farocki, „care devine un film reper în ce priveşte relaţia dintre puterea politică şi mass-media în Europa, la sfârşitul Războiului Rece. Cel de-al doilea său film, Rupt de Prezent (1995), spune povestea cosmonautului Sergei Krikalev, care a petrecut zece luni la bordul staţiei orbitale Mir, în timp ce, pe pământ, Uniunea Sovietică dispărea. Rupt de Prezent este comparat cu titluri clasice ale istoriei filmului, precum Odiseea Spaţială 2001 sau Solaris, şi este considerat drept filmul-simbol al categoriei non-ficţiune al anilor nouazeci. Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu încheie trilogia dedicată sfârşitului comunismului. Din 2001 este profesor de film la Universitatea Naţională din Karlsruhe, iar din 2002 a devenit director al Institutului pentru film ZKM. Realizează două proiecte pentru Fundaţia Cartier pentru artă contemporană: 2 Pasolini (scurt-metraj) şi Cantitate Necunoscută, cu Paul Virilio şi Svetlana Alexievitch (2002, versiunea cinematografică - 2005)”, potrivit Aarc.
CITIȚI ȘI: DOCUMENTARELE SEMNATE DE ANDREI UJICĂ, ÎN LUNA DECEMBRIE, LA „NOAPTEA ALBĂ A FILMULUI ROMÂNESC”
ANDREI UJICĂ, INVITATUL LUI CĂTĂLIN ŞTEFĂNESCU LA „GARANTAT 100%”
***
Duminică, 3 decembrie, de la ora 20.00, TVR Cultural a difuzat „Mecanicul «Generalei»” („The General”, SUA, 1926), unul dintre cele mai cunoscute filme mute, regizat de Clyde Bruckman și Buster Keaton, cu Buster Keaton, Marion Mack și Glen Cavender. Trailer-ul filmului este disponibil aici.
Sursă foto: Captură video YouTube Rotten Tomatoes
„Cea mai mare comedie făcută vreodată, cel mai mare film despre Războiul Civil făcut vreodată și poate cel mai mare film făcut vreodată”, spunea Orson Welles despre „The General”, în timp ce criticii de film ai vremii au numit „The General” drept „capodopera lui Keaton”. Citiți despre „The General” și pe MUBI, aici.
Sursă foto: Captură video YouTube Rotten Tomatoes
Filmul, despre „un bărbat și cele două iubiri ale sale”, îl prezintă pe inginerul mecanic sudist Johnny Gray (Buster Keaton) care trebuie să îi înfrunte pe soldații unioniști, în timpul Războiului Civil din SUA, după ce logodnica bărbatului, Annabelle Lee (Marion Mack), este luată din greșeală de aceștia, când îi fură prețioasa locomotivă. Filmul uimește prin cascadoriile făcute de Buster Keaton și captivează privitorii și prin comicul situațiilor, notează Rotten Tomatoes.
Sursă foto: Captură video YouTube Rotten Tomatoes
