Fermierii români, între Bucureşti şi Bruxelles

Ediția din 20 februarie a emisiunii „Investiți în România!" și-a îndreptat atenţia spre agricultură și a abordat subiectul programelor de sprijin pentru fermieri, pe fondul protestelor masive din România şi majoritatea ţărilor europene. Pe TVR Internațional, în direct de la ora 21.00.

În 1989, agricultura se făcea pe aproape 15 milioane de hectare, dintre care două milioane erau irigate. Existau ferme de animale, staţiuni de cercetare, fabrici de utilaje agricole. Contribuția la Produsul Intern Brut al țării era de 14,4%.

După Revoluţie începe fărâmiţarea terenurilor, care atinge cote maxime în anii 2000, perioadă în care 30% din populaţie lucra în agricultura de subzistenţă.

Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 ne pune la dispoziție opt miliarde de euro pentru dezvoltarea zonei rurale până în 2013, din care se absorb aproape 90%. În 2010, doar 100.000 de hectare mai sunt irigate.

Din 2014, străinii au voie să cumpere pământ agricol. Trei ani mai târziu, Comisia Europeană ne avertiza că peste 40% din terenul arabil românesc, 5,3 milioane de hectare, aparținea străinilor. După aproape 10 ani, aceste achiziţii au fost restricţionate.

În acest timp, satul românesc a fost depopulat, tinerii au plecat la muncă în străinătate. În următorii şapte ani, alte opt miliarde de euro am avut la dispoziţie de la Uniune pentru agricultură. Încep să apară semne de revigorare şi chiar să vorbim de afaceri construite de la zero de tineri fermieri întorşi acasă.

Nu doar pandemia şi războiul de la graniţă au determinat autorităţile să aloce fonduri pentru investiţii în lanţul de procesare şi depozitare, astfel încât, în curând, pe rafturile magazinelor, alimentele ar putea să fie în cea mai mare parte româneşti, iar exportul să fie de produs finit, nu de materie primă.

(w882)

În această ediţie ne îndreptăm atenţia spre agricultură şi vorbim despre programe de sprijin pentru fermieri, pe fondul protestelor masive din România şi majoritatea ţărilor europene.

Invitaţi: