RECOMANDARI

TVR 2 a programat pentru 7 februarie două filme poliţiste: "Atac în bibliotecă", regia Mircea Drăgan (de la 13.10) şi "Şantaj", regia Geo Saizescu (de la 20.10).

Primul film poliţist, care intră în emisie de la 13.10, este:

Film poliţist, bazat pe romanul lui George Arion. În apartamentul ziaristului Andrei Mladin sunt comise două crime. În timp ce ancheta poliţiei se desfăşoară, ziaristul pornește propria lui investigație. Firele duc la un traficant de monede vechi şi de bijuterii, pe care Andrei îl demascase mai demult și care voia să se răzbune. Însă surprizele nu se opresc aici: în incidente sunt amestecate și rude ale logodnicei lui Andrei, care doreau să-i despartă. Aşa că pentru incriminarea sa, sunt comise două crime în apartamentul acestuia. Cu ajutorul poliției, dar și prin propriile cercetări, Andrei descoperă criminalul.

Despre romanul şi filmul "Atac în bibliotecă" a povestit scriitorul George Arion într-un interviu pentru TVR.

– De unde v-ați inspirat pentru romanul “Atac în bibliotecă”? Există și o poveste în spatele poveștii?

– O iau mai pe departe. De mai multe ori am declarat că am scris primul meu roman polițist, Atac în bibliotecă (1983), în urma unui pariu. De fapt l-am scris pentru că îi venise vremea să fie scris. Pariul a fost un pretext. Succesul pe care l-am avut m-a uluit. Parcă m-aș fi născut ca Atena din capul lui Zeus, având deja platoșă, coif și o lance în mână. Încă de la primul roman aveam tot ce-mi trebuia ca să reușesc.

Au mai urmat și alte romane cu acest personaj. Le-am adunat pe toate în Integrala Andrei Mladin „Detectiv fără voie”. Un personaj răsfățat, purtat în lumea cinematografiei (Atac în bibliotecă și Enigmele se explică în zori), a serialelor de televiziune – Detectiv fără voie, realizat de TVR în 2001 în regia domnului Silviu Jicman, și chiar în universul Operei – În labirint, o operă cu muzica doamnei Liana Alexandra, a fost prezentată și la Festivalul George Enescu (1988).

– Și totuși cum s-a ajuns la filmul “Atac în bibliotecă”?

– Dintr-o întâmplare. Printre cei cărora le-am dăruit cartea s-a numărat și doamna Cezara Dafinescu. Sincer să fiu, am avut-o ca model pentru principalul personaj feminin. (În treacăt fie zis, nu mă iartă nici acum că i-am atribuit trăsături negative.) A citit romanul, a captivat-o și l-a semnalat domnului Mircea Drăgan, un regizor cu mare experiență. După ce l-a parcurs, m-a căutat și mi-a cerut să scriu un scenariu. M-am executat și nu peste mult timp i l-am înmânat. Desigur, au urmat câteva întâlniri – în biblioteca mea! – în cursul cărora textul meu a suferit unele modificări. După ce am fost amândoi mulțumiți de forma finală, domnul Mircea Drăgan l-a propus unei case de film.

– Și?

– Scenariul a fost respins.

– De ce?

– Pentru că era 1985 şi imaginea societății în care trăiam nu era deloc zugrăvită edulcorat. A trebuit să așteptăm șapte ani și o schimbare de regim pentru ca filmul să apară pe ecran.

De la ora 20.10 este programat filmul:

Filmul este o ecranizare după romanul Rodicăi Ojog Braşoveanu - "Omul de la capătul firului".

Considerată Agatha Christie de România – cu care a şi fost contemporană – Rodica Ojog-Braşoveanu a creat personaje de neuitat. Unul dintre ele este profesoara de matematică Minerva Tutovan xare devine peste noapte cadru al miliţiei, cu gradul de maior şi elucidează unul dintre cele mai grele cazuri.

Ea lucrează cot la cot cu un fost elev, locotenentul Dobrescu pentru a descoperi misterul unei crime. Încet, investigaţia ajunge să descopere o întreagă reţea de falsificatori de diplome universitare, care își selecționează clienții din rândul tinerilor de talent, pe care-i ajută să ajungă celebri. Apoi, prin şantaj, răufăcătorii le smulg informaţiile secretizate legate de tehnicile de producţie.

Iată ce nota Tudor Caranfil despre acest film: În intenție, un original polar comic. Inspirată de romanul Rodicăi Ojog-Brașoveanu ”Omul de la capătul firului” eroina e primul anchetator-femeie din filmul românesc, dar pusă să lucreze în tandem cu un bărbat. Rezultă un umor complementar: ea – iute, el – tont, ea – aprigă, el – docil, ea – descurcăreață, el – ageamiu. Interesantă galeria portretistică a suspecților însuflețiși de Cotescu, Besoiu și Șeptilici. Totul, însă, prescris și previzibil.

În rolul Minervei Tutovan o veţi recunoaşte pe tânăra Ileana Stana Ionescu, iar în rolul locotenentului Dobrescu pe Sebastian Papaiani.