Parcurgem file de istorie contemporană la aniversarea a 30 de ani de căsătorie a Majestății Sale Margareta cu Alteța Sa Regală Principele Radu, explorăm punțile diplomatice româno-americane și descoperim proiecte sociale ce oferă speranță și sprijin seniorilor noștri. Trasăm un arc peste timp sâmbătă, 10 octombrie, de la 13.00, în emisiunea „Ora Regelui”, la TVR 1.
„Când Carol I pășea pentru prima dată pe pământ românesc, în mai 1866, după o călătorie clandestină printr-o Europă aflată în pragul războiului, folosind un pașaport pe numele Karl Hettingen, venea pentru a-și asuma destinul unei țări pe care abia o cunoștea. Nici măcar cei mai optimiști dintre contemporanii săi nu și-ar fi putut imagina atunci că, peste 160 de ani, familia întemeiată de el va fi încă aici, la a cincea generație, legată definitiv de România. Dinastia venită din Europa în 1866 devenise, cu mult înainte de sfârșitul primului său secol de existență, o dinastie românească. Iar supraviețuirea ei peste războaie, exil, comunism, abolirea forțată a monarhiei și decenii de republică spune poate mai mult despre forța acestei legături decât orice formulă constituțională”, scrie istoricul și politologul Alexandru Muraru în articolul intitulat „Alternativa regalității. După 30 de ani”.
Observațiile fine, juste, ca ale unui cronicar, descriu cu naturalețe aniversarea de 30 de ani de la căsătoria Majestății Sale Margareta cu Alteța Sa Regală Principele Radu. Specializat în problematica memoriei, istoriei comunismului și istoriei intelectuale românești din secolele al XX-lea și al XXI-lea, Alexandru Muraru parcurge succint, în articolul publicat, cei 30 de ani ai cuplului regal, în relație cu societatea, cu mentalitățile din țară și chiar cu factorul politic.
„În Familia Regală a României, la Palatul Elisabeta, a avut loc un eveniment de o însemnătate aparte; au fost doar câteva zeci de oameni. Nimic ostentativ, nimic disproporționat. O ceremonie modestă, dar cu acea ținută statală pe care Casa Regală a păstrat-o chiar și atunci când statul nu i-a mai recunoscut un rol constituțional. Muzică, câteva discursuri, oameni veniți din țară și din străinătate, reprezentanți ai unor instituții importante și, mai ales, o atmosferă greu de descris în termenii obișnuiți ai vieții publice românești. Era mai degrabă sentimentul unei continuități”, descrie Alexandru Muraru ziua caldă, de septembrie, petrecută în grădina reședinței regale.
„Pentru câteva ore, la Palatul Elisabeta, câteva zeci de oameni au făcut astfel un arc peste timp. Între exil și întoarcere. Între anii în care Regelui Mihai îi era interzis accesul în propria țară și România de astăzi. Între o Casă Regală pe care puterea de la București o considera, în 1990, aproape un pericol pentru noua ordine și o Familie Regală care, trei decenii mai târziu, primește, la Palatul Elisabeta, șefi de stat, diplomați, personalități ale vieții publice, reprezentanți ai societății civile și ai unor instituții fundamentale ale țării. Un centru al instituționalismului românesc și istoric, regional și european, deopotrivă”, comentează istoricul.
Alături de invitați, mulți dintre ei reprezentând organizații și instituții cărora Majestatea Sa și Principele Radu le-au acordat patronajul, au fost Corul Regal și Orchestra de Copii, sub bagheta dirijorului Răzvan Apetrei. La recepția oferită după concertul care a purtat inimile de la bucurie la nostalgie, atât prin repertoriul ales, cât și prin interpretare, furnizorul regal Ana Maria Mircea Leu, deținătoare a diplomei profesionale acordate de celebrul Institut Disciples Escoffier, a prezentat, într-o metaforă gastronomică, identitatea românească prin tehnici elaborate, franceze. Cu o profundă reverență față de moștenirea națională, a creat o simbolistică rafinată, complexă, a momentului emoționant care s-a putut celebra, după 30 de ani, la București.
În vecinătatea Parcului Cișmigiu, în cel mai vechi palat de pe bulevardul Elisabeta, este păstrată cu grijă memoria neamului. În eleganta clădire a Palatului Arhivelor Naționale, construită în perioada 1885-1887 de arhitectul Nicolae Cerchez, restaurată și consolidată ulterior, creatorii și deținătorii de arhivă aduc periodic, în expoziții tematice, rezultatele meticuloaselor lor cercetări.
Locul care adăpostește fonduri și colecții unice a fost gazda dialogului pe care Excelența Sa domnul Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, l-a acceptat cu amabilitate, pentru emisiunea „Ora Regelui”. Vedem imagini sâmbătă, ora 13.00, la TVR 1.
Despre prezența marinarilor români și a Navei-Școală „Mircea” la sărbătoarea Independenței SUA, Freedom250, despre vizita istorică a Reginei României Mari în America, dar și despre istoria legăturilor diplomatice cu aliatul nostru, în interviul realizat de jurnalistul Bogdan Șerban-Iancu.
Primele angajamente publice ale Majestății Sale Margareta, Principesă pe atunci, la venirea în țară, cu 35 de ani în urmă, au avut legatură directă cu sprijinul medical și sufletesc. După vizitele în spitale și în orfelinate, s-a conturat o nevoie de ajutor urgentă. Țara, abia ieșită din comunism, părea că își abandonase cetățenii în nevoie.
Proiectele dezvoltate de fundația creată împreună cu tatal său, Regele Mihai, au dat roade, în timp. Sâmbătă, în emisiunea „Ora Regelui”, un nou episod dedicat Fundației Regale Margareta a României care a schimbat mii de destine.
„Ora Regelui” se vede la TVR după următorul program:
TVR 1 – sâmbătă, 10 octombrie 2026, ora 13.00
TVR Internațional - sâmbătă, 10 octombrie 2026, ora 15.30
TVR Moldova – joi, 15 octombrie 2026, ora 16.00
Prezintă: Bogdan Șerban-Iancu
Producător: Lidia Voicu
Realizatori: Bogdan Șerban-Iancu, Nicolaie Cernat, Adelina Dumitrescu
foto: romaniaregala.ro; capturi emisiune și capturi filmări „Ora Regelui”
