Pentru două săptămâni, ne mutăm la sat, în Provence, Franţa, acolo unde se desfăşoară acţiunea celor două filme regizate de Claude Berri: "Jean de Florette" (16 februarie) şi ”Manon, fata izvoarelor” (23 februarie, de la 20:10).
Cele două filme, ecranizări libere după romanul lui Marcel Pagnol, au o distribuţie de excepţie: Gerard Depardieu, Yves Montand, Daniel Auteuil, Emmanuelle Beart şi deţin un palmares impresionant. Chiar dacă cel de-al doilea film (Manon, fata izvoarelor) continuă acţiunea primului film la o distanţă de mai bine de 10 de ani, ele au fost filmate în acelaşi an, în 1986. Producţia ambelor filme a durat circa 30 de săptămâni, ceea ce a permis regizorului să filmeze natura trecând prin aproape toate schimbările din an.
"Jean de Florette" a primit 4 premii BAFTA 1988, pentru: cel mai bun film, cea mai bună imagine, cel mai bun scenariu adaptat şi cel mai bun actor într-un rol secundar (Daniel Auteuil) şi spune povestea unui orăşean, Jean de Florette (Gerard Depardieu), întors la ţară pentru a-şi lucra pământul. Orăşeanul în cauză împreună cu familia lui, speră să înceapă o nouă viaţă în mijlocul naturii, să-şi cultive pământul şi să crească iepuri. Dar vecinii lui au alte idei. Pentru că nu reuşesc să-i cumpere terenul, ei astupă izvorul de pe moşia omului şi aşteaptă ca seceta să-i vină de hac.
În "Manon, fata izvoarelor" acţiunea continuă cu frumoasa Emmanuelle Beart în rolul principal - Manon, fiica lui Jean de Florette. La zece ani după moartea tatălui ei, tânăra Manon îşi petrece vremea păzind caprele. Dar clipa răzbunării se apropie. După ce Manon descoperă izvorul care alimentează întreg satul şi îi schimbă cursul, lăsându-i pe locuitori fără apă, legea tăcerii este în sfârşit încălcată şi ucigaşii lui Jean de Florette demascaţi.
Pentru acest rol, Emmanuelle Beart a primit Premiul Cesar, în 1987, pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar.
